O am ca interlocutoare pe Alexandra Băndean, tânără actriță de origine română, care a venit cu familia la Montreal când avea doar șase ani. Este zveltă, cu o privire puternică, decisă parcă să afle tot ce este ascuns sub voalul aparențelor, ca pe urmă, prin intermediul artei, să genereze discuții și prises de conscience utile pentru supraviețuirea identității fiecăruia în mozaicul de culturi, credințe dar și a prejudecăților pe care ni le facem unii despre alții.
Între 7 și 15 iunie 2019, în cadrul festivalului Fringe din Montreal, la Studioul Multimedia al Conservatorului de Muzică, trupa de teatru Uptown Crew, din care Alexandra Băndean face parte, a prezentat premiera piesei Le venin de Jocaste de Zaynab Bourezza, în care Alexandra joacă rolul principal. Cu această ocazie, am poposit alături de Alexandra Băndean pe marginea unui subiect ce trece de multe ori neobservat în multe comunități și familii rasizate din societatea canadiană.

EVA HALUS: Alexandra Băndean, ce te-a atras să devii actriță? Melpomene, muza tragediei, sau Thalia, muza comediei? Sau poate un balans, un dans între ele?
ALEXANDRA BĂNDEAN: Cu toate că am terminat recent un bacalaureat în Matematică și Statistică la Universitatea Concordia și că lucrez ca analist programator într-o companie multinațională, artele ocupă primul loc în viața mea încă de când eram copil. La trei ani cântam deja în cor la biserică cu cei mari, desenam și mergeam la cursuri de dans. Am continuat pe tărâmul artelor și după ce am sosit în Canada – cursuri de pian, pictură de icoane pe sticlă și lemn la biserică, unde am și vândut prima mea lucrare. Apoi a venit pasiunea pentru teatru. Am jucat într-un film indian filmat în Montreal și în mai multe publicități și scurt metraje. Anul acesta marchează prima mea experiență teatrală. Ce m-a atras înspre actorie e un echilibru între Melpomene și Thalia. Nu pot alege pentru că sunt două lucruri diferite și complementare în viață, la fel ca și pe scenă. Cred că avem nevoie de una ca să putem trăi și simți pe cealaltă.

CITIȚI ȘI: Alexandra Băndean în piesa „Le Venin de Jocaste”, la Festivalul Fringe din Montreal

EH: Festivalul Fringe la care ai participat cu trupa Uptown Crew a constituit o ocazie fantastică de a te întâlni cu un public montrealez de toate vârstele. Piesa Le venin de Jocaste a avut succes pentru că deschide un dialog despre diferențele între generații, subiect de perpetuă actualitate, dar și despre limitările și prejudecățile unei comunități sau unui grup, deseori marginalizat pentru că nu se pune în rând cu ideile și practicile considerate sănătoase și la ordinea zilei.
AB: Le venin de Jocaste prezintă o relație toxică între mamă și fiică, în contextul unei familii imigrante. Eforturile de a se conecta sunt autentice, din amândouă părțile, dar fără succes. Temele abordate sunt sănătatea mintală, feminismul, diferențele de ideologii, viziuni și culturi, la fel ca și ipocrizia și manipularea în relațiile interpersonale. Inès, personajul pe care îl interpretez, e destul de discret și închis. Rita, mama ei, are mai multe fațete și e și ea o victimă într-un fel, dar are puterea să o intimideze pe Inès. Celelalte două personaje, prietenele mamei, sunt mai caricaturale și aduc o tușă de umor în piesă, creând un echilibru.

Afișul piesei „Le venin de Jocaste” din cadrul Festivalului Fringe.

EH: Boom-ul cultural și tehnologic la care noua generație a răspuns pozitiv, dar în fața căruia vechile generații își pierd sensul, valorile…Un mecanism complex și de ordin istoric. Dacă tinerii s-ar apleca mai mult asupra istoriei artei și filozofiei, ar vedea că stau pe vârful unui munte urcat de alții. Nu poți avea totul nou, nu poți schimba lumea în mai bine dacă nu ai grijă să înțelegi trecutul fără să-l deformezi. Similar, generațiile mai în vârstă trebuie să lase tinerii să-și creeze viitorul lor. Le venin de Jocaste pune foarte bine în lumină tensiunea dintre generații, iar voi, fără excepție, ați jucat magistral, cu mult aplomb și pasiune, reușind să livrați o gamă variată de emoții într-un timp atât de scurt, cu un joc atât de concis!
AB: Mulțumesc foarte mult! M-am dezvoltat pe plan personal și profesional lucrând pe piesa aceasta, explorând în profunzime toate fațetele personajului. E un proiect pe care noi, colectivul Uptown Crew, l-am construit de la A la Z: am făcut publicitate cum am putut, am desenat și creat afișele și am lucrat piesa de mii de ori. Numeroase persoane au venit după reprezentații să ne spună că s-au recunoscut în personaje, că au trăit emoții intense și să ne încurajeze să continuăm.

La Festivalul Fringe am câștigat și un premiu, The most promising local French theatre company. Au asistat la spectacolele noastre mai multe personalități din domeniul artelor, au apărut câteva articole în presă și am participat la un podcast. Am făcut totul cu multă pasiune și plăcere, avem impresia că am putea continua să lucrăm și să recreăm personaje la infinit.

Alexandra Băndean (centru) în rolul lui Inès din piesa Le venin de Jocaste. FOTO: Uptown Crew.

EH: Să trecem la un alt personaj pe care l-ai interpretat: Cathy, din filmul indian Super Singh, produs la Bollywood în 2017. Ai jucat alături de doi actori foarte îndrăgiți în India, Diljit Dosanih, super-eroul din acest film, și Sonam Bajwa. A fost prima ta audiție pentru a juca într-un film?
AB: Super Singh a fost o experiență imersivă în cultura indiană. Am avut două săptămâni de filmări în care am lucrat, mâncat dansat și discutat cu acești actori foarte populari în India. Am avut un rol principal, cel al unei canadiene de care era îndrăgostit personajul masculin principal jucat de Diljit Dosanjh. Nu m-am așteptat să fiu adoptată de publicul indian așa de rapid! Pe rețelele de socializare au început să mă urmărească două-trei mii de persoane și am primit încurajări, desene și îndemnuri de a merge în India pentru a juca și în alte filme bollywoodiene.

CITIȚI ȘI: O româncă din Montreal la Bollywood

Dar audiția pentru rolul lui Cathy nu a fost prima mea audiție pentru a juca într-un film. Prima a fost când aveam 15 ani, pentru filmul canadian francez Le journal d’Aurélie Laflamme (2010). Audiția consta în patru etape, eu am trecut de primele două. În acel an, 2009, mi-am descoperit interesul pentru actorie, însă m-am descurajat la scurt timp și m-am concentrat mai mult pe cant și pictură. Am reluat totuși actoria după doi ani. Am început să caut și să depun eforturi susținute pentru a găsi roluri. Am apărut în publicități pentru Fonds de solidarité FTQ, Cégep Marie-Victorin, Formation Korpus, Réseau de l’action bénévole du Québec (care se difuzează în stațiile de metrou), în mai multe scurtmetraje și videoclipuri. Lucrez de asemenea (benevol) ca prezentatoare și reporter la Télévision des Basses-Laurentides (TVBL).

EH: Aceste două roluri despre care am vorbit până acum pot fi considerate un „artist statement” personal? Tu ai ales rolurile sau rolurile te-au ales pe tine? Sau este mai degrabă totul întâmplător?
AB: Aș spune că, încă o dată, e o combinație. Fac parte, nu de mult timp, dintr-o trupă de dans afro-columbian. Îmi place să explorez culturi, ritmuri, mâncăruri și feluri de a gândi diferite; e o bogăție. Deci, am audiționat pentru rolurile acestea dar, în același timp, a fost și jocul hazardului pentru că nu căutam în mod intenționat roluri care reprezintă alte naționalități. Însă, cu toate diferențele, avem așa de mult în comun! Multe lucruri sunt universale, iar eu asta vreau să arăt lumii și să încurajez acceptarea și respectarea diversității, din toate punctele de vedere.

EH: Ce alte proiecte/piese are în viitorul apropiat trupa de teatru Uptown Crew? Și ce alte proiecte personale ai tu?
AB: Pentru moment vrem să adaugăm niște scene la Le venin de Jocaste, pentru ca spectacolul să dureze o oră (în prezent piesa durează 45 de minute – n.r.) și să-l prezentăm la alte festivaluri și evenimente. Am produs piesa fără niciun ajutor financiar, așa că o să ne uităm și după burse/subvenții disponibile și alte tipuri de resurse.

Personal, o să continui să-mi explorez potențialul în actorie, cu piese de teatru și filme, dar îmi voi cultiva și celelalte pasiuni artistice: am o pagină Facebook de ilustrații – Alexpose (elle expose) – pictez, fac fotografie, cânt, dansez și scriu. Am fibră de antreprenor și îmi doresc să creez și să încerc să fac ceva pozitiv în lume, nu am încă o idee clară de ce vreau să fac, dar o să găsesc.

EH: Cum recepționează familia interesul tău pentru teatru și film?
AB: Părinții m-au încurajat mereu în proiectele mele artistice și m-au înscris la diverse cursuri. Prioritatea a fost totuși școala, bineînțeles, și s-au străduit să-mi dea tot ce au putut ca să reușesc.

EH: O altă pasiune a ta este și protecția animalelor, pentru care militezi. În ce fel? La ce organizație?
AB: Da, sunt militantă pentru protecția animalelor – pe considerente morale, de sănătate și pentru planetă – și pentru egalitatea oamenilor. Sunt vegană de patru ani, deci nu mănânc niciun produs animal, și am participat la mai multe proteste și evenimente pentru această cauză. Am și organizat câteva evenimente, ultimul fiind vara trecută la Station F-MR (spațiu public estival amenajat în 2018 pe malurile Canalului Lachine cu vechi vagoane de metrou – n.r.), la care aproximativ 4.000 de persoane au asistat pe parcursul a două zile.

Sunt și militantă pentru egalitate. Cred că toți oamenii, indiferent de sex, cultură, identitate și preferințe, ar trebui să aibă aceleași drepturi. Militez pentru aceste cauze inclusiv prin artă – desen, piese de teatru, poezii etc., și prin dialoguri cu oamenii despre aceste subiecte. Cred că, deși progresul pe care l-am făcut ca omenire este mare, mai avem încă mult de parcurs. De aceea nu este niciodată prea târziu sau prea puțin pentru a realiza și a face ceva în acest sens!

EH: Alexandra, te felicit pentru spiritul uman și generos cu care abordezi lumea și îți trăiești viața! Cum eu însămi pictez și scriu, îmi permit un comentariu dintr-un punct de vedere multidisciplinar: acest efort în asumarea diversității ca un bun cultural și ca o bogăție reală de care beneficiem toți, trebuie văzut ca o Renaștere Modernă. Mult succes în dansul printre muze, în care porți masca actorului ce cu un ochi râde și cu celălalt plânge pentru a spune o poveste a societății contemporane! Multă putere de muncă și forță de caracter!

„Multe lucruri sunt universale, iar eu asta vreau să arăt lumii și să încurajez acceptarea și respectarea divesității, din toate punctele de vedere.” – Alexandra Băndean. FOTO: Union des Artistes

Alexandra Băndean, repere biografice
Alexandra Băndean, 25 de ani, este o artistă multidisciplinară născută în România care trăiește și crează la Montreal. Deține o diplomă în Artă & Cultură de la Colegiul Dawson și un bacalaureat în Matematică de la Universitatea Concordia. Lucrează la timp parțial ca analist programator pentru o companie de talie internațională, face parte din trupa de actrițe Uptown Crew și este prezentatoare și reporter la Télévision des Basses-Laurentides (TVBL).
În cadrul Festivalului Fringe de anul acesta (7-15 iunie 2019), Uptown Crew a prezentat, în premieră, prima sa producție, piesa Le venin de Jocaste, în care Alexandra Băndean interpretează  rolul principal (Inès). Piesa s-a bucurat de un real succes, Uptown Crew fiind răsplătită cu premiul The most promising local French theatre company.
Alexandra a apărut în mai multe reclame, scurtmetraje și videoclipuri pentru artiști punjabi din Montreal, iar în 2017 a jucat în filmul Super Singh, produs la Bollywood. În acest film – o comedie muzicală fantastică – Alexandra a interpretat una din eroinele principale (Cathy), alături de doi îndrăgiți actori ai Bollywoodului: Diljit Dosanjh și Sonam Bajwa. Filmul a fost lansat și la Montreal în iunie 2017.
Alexandra Băndean este o militantă pentru drepturile și protecția animalelor și pentru egalitate.