Societățile umane beneficiază de comportamentul generos al membrilor lor, cum ar fi donațiile sau oferirea voluntară a timpului. Un comportament altruist, de întrajutorare, este asociat cu o serie de efecte pozitive asupra sănătății fizice și emoționale, inclusiv cu o mortalitate mai redusă.

Generozitatea atenuează relația dintre stres și mortalitate

Atunci când ne ajutăm semenii, ne ajutăm, implicit, și pe noi înșine. Nu e doar o zicală, ci și o concluzie științifică, pusă în lumină de un studiu publicat în septembrie 2013 în American Journal of Public Health, intitulat Giving to Others and the Association Between Stress and Mortality.

Studiul, primul de acest gen, a fost întreprins de o echipă de cercetători americani și s-a bazat pe 846 de participanți. Pe baza unor interviuri, cercetătorii au evaluat evenimentele stresante pe care participanții le-au avut de înfruntat pe parcursul unui an, precum și situațiile în care aceștia au oferit  ajutor tangibil rudelor, prietenilor și cunoștințelor. Timp de cinci ani, cercetătorii au monitorizat numărul deceselor în rândul participanților.

Făcând ajustările necesare în funcție de vârstă, stare de sănătate și variabile psihologice, studiul a relevat o interacțiune semnificativă între un comportament de întrajutorare a altora și evenimente cu un nivel ridicat de stres. Mai precis, stresul nu a constituit un factor de risc pentru mortalitate în rândul celor care au oferit ajutor altora, însă el a fost un astfel de factor pentru cei în comportamentul cărora întrajutorarea nu și-a găsit loc.

Concluzia studiului este că mortalitatea este mai scăzută în rândul indivizilor care îşi ajută prietenii, rudele sau vecinii prin faptul că atenuează asociația dintre stres și mortalitate. Trăim mai mult, așadar, dacă dăruim.

Banii aduc fericirea – atunci când îi cheltuim în folosul altora

Suntem tentați să credem că atunci când cheltuim pentru noi, pentru a ne satisface diverse dorințe și plăceri, suntem mai fericiți. Realitatea este însă alta, așa cum o revelează un studiu efectuat de dr. Elizabeth Dunn, psiholog, la University of British Columbia. Intitulat Spending Money on Others Promotes Happiness, el a fost publicat în martie 2008 în Science Magazine. Concluzia sa este că „rata” fericirii este mai mare în rândul celor care donează la diverse organizații de caritate sau cheltuiesc pentru a-și bucura apropiații, și asta indiferent de venit. Acest comportament este caracterizat de specialiști ca fiind pro-social, iar banii reprezintă un mijloc foarte eficace pentru îndeplinirea unor deziderate pro-sociale. În acest sens, banii aduc fericirea.

Participanţii la studiu au primit câte 5$ sau 20$. Unii au fost sfătuiţi să cheltuiască banii în scop propriu, restul au fost rugaţi să-i cheltuiască pentru alţii sau să-i doneze. Rezultatele studiului au scos la iveală faptul că participanții au atins un nivel mai mare de fericire atunci când au cheltuit banii pentru alţii, indiferent dacă au fost 5$ sau 20$. Aceasta deoarece decizia de a dona, chiar și 5 dolari, promovează stima de sine, una din cheile fericirii.

Actele de generozitate sporesc nivelurile de fericire și bunăstare emoțională

Ce se întâmplă în creierul unei persoane atunci când aceasta decide dacă să îndeplinească sau nu un act generos? Un studiu publicat în 2017 în revista Nature Communications (A neural link between generosity and happiness), a explorat legătura dintre generozitate și fericire încercând să răspundă la această întrebare. Acesta este unul din puținele studii care a investigat mecanismele din spatele corelației dintre altruism și fericire. Potrivit cercetătorilor, gesturile altruiste pe care le facem activează o zonă a creierului legată de sentimentul de mulțumire și de circuitul de recompensă.

Profesorii Phillipe Tobler și Ernst Fehr, ambii de la Departamentul de Economie al Universității din Zurich, Elveția, alături de o echipă internațională de oameni de știință, au plecat de la premisa că generozitatea nu este neapărat o alegere intuitivă, întrucât orice act altruist are un cost personal. Când facem ceva pentru altcineva, de obicei oferim o parte din resursele noastre personale, cum ar fi timp, energie sau bani.

Cu toate acestea, în ciuda costurilor, oamenii aleg să acționeze cu generozitate, iar această alegere este probabil explicată, așa cum sugerează cercetătorii, prin motivația oferită de anticiparea „strălucirii calde” – acel sentiment plăcut pe care specialiștii în economie comportamentală îl numesc „warm glow”.

Participanții la studiu – 48 de persoane – au fost împărțiți în mod aleatoriu în două grupuri egale. Fiecăruia dintre ei i s-a alocat o sumă de bani săptămânal, timp de 4 săptămâni. Membrii primului grup, cel experimental, au fost rugați să se angajeze că vor fi generoși, că vor întreprinde ceva pozitiv pentru o altă persoană. Costul personal al comportamentului generos a fost de asemenea specificat. Membrii celui de-al doilea grup – de control – au fost rugați să cheltuiască banii pentru ei înșiși. Toți participanții au fost rugați să-și raporteze nivelul de fericire atât la începutul, cât și la sfârșitul experimentului.

La finalul experimentului, participanții care au efectuat sau au fost dispuși să efectueze un act de generozitate – oricât de mic – s-au declarat mai fericiţi în urma adoptării acestui comportament în comparație cu grupul de control ai cărui membrii și-au luat angajamentul de a fi mai generoși cu propria persoană.

Totuși, cercetătorii au atras atenția că o creștere a procentului de generozitate manifestat nu produce augmentarea stării de fericire resimțită. „Pentru a fi fericit nu trebuie sa devii un martir care se sacrifica pe sine’”, a subliniat Philippe Tobler.

La nivel neuronal, altruismul și efectuarea actelor caritabile au fost legate de activitatea din joncțiunea temporoparietală (TPJ), unde se unesc lobii temporali și parietali. Fericirea a fost legată de o activare a striatului ventral, care s-a dovedit că joacă un rol în sistemul de recompense al creierului, oferindu-ne acel sentiment de satisfacție atunci când desfășurăm o activitate plăcută. Cercetătorii au observat, de asemenea, și faptul că a fost implicat și cortexul orbitofrontal, o zonă a creierului legată de luarea deciziilor.

Mai multe întrebări rămân însă deschise: comunicarea dintre aceste regiuni ale creierului poate fi antrenată și consolidată? Dacă da, cum? Cât durează efectul unui act de generozitate atunci când este folosit în mod deliberat, adică dacă o persoană se comportă generos doar pentru a se simți mai fericită?

Voluntariatul crește speranța de viață și conferă o stare de bine

Voluntariatul este bun pentru sănătate, sugerează o meta-analiză întreprinsă la University of Exeter Medical School (Marea Britanie), publicată în august 2013 în revista BMC Public Health. Astfel, cei care fac voluntariat au un risc de mortalitate cu circa 20% mai redus decât cei care nu se dedică acestei activități. Voluntariatul este asociat cu reducerea simptomelor depresiei, cu o stare generală mai bună și o mai mare satisfacție de viață.

Mai multe studii sunt necesare pentru a determina cu exactitate mecanismele cauzale prin care voluntariatul produce efecte benefice pentru sănătate. Nu este clar dacă factorii biologici şi culturali şi resursele sociale ce sunt asociate unei sănătăţi mai bune sunt totodată asociate şi voinţei de a fi voluntar. Ce știm însă e că voluntariatul a fost asociat cu un nivel mai ridicat al activității fizice și că cele mai bune rezultate pentru sănătate se obțin la un nivel moderat de voluntariat (2-3 ore pe săptămână).

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

59 − fifty two =