Ce este perecuația și de ce partea Quebecul s-a diminuat?

Un buget „sobru” acest al zecelea buget conservator, depus pe 11 februarie a.c. de Ministrul de Finanțe Jim Flaherty, fără cheltuieli de anvergură, dar cu promisiunea revenirii la un echilibru bugetar în 2015.

Un buget „fără substanță”, afirmă liderul NPD, Thomas Mulcair, care deplânge lipsa de preocupare a conservatorilor pentru șomeri, tineri sau veterani. Un document care, în scopuri electorale, nu vizează decât atingerea echilibrului bugetar, pe care conservatorii să o poată anunța la anul, când vor avea loc noi alegeri federale.

Un buget „electoralist” e de părere și PLC, care, prin vocea lui Justin Trudeau, afirmă că Harper și trupele sale conservatoare sunt preocupați mai mult de fotoliile lor parlamentare, în joc la scrutinul din 2015, decât de creșterea economică a țării.

„Un afront direct adus Quebecului”, se aude din partea Blocului québécois, în asentimentul guvernului provincial, care și-a exprimat opoziția vizavi de programul Subvention canadienne pour l’emploi ce va înlocui de la 1 aprilie – cu sau fără acordul provinciilor – transferurile federale destinate calificării forței de muncă.

Un „buget pretext” spunem noi, nu numai pentru că pavează calea unui buget electoralist pentru anul viitor, ci pentru că ne oferă ocazia să prezentăm un aspect mai puțin cunoscut și înțeles al sistemului economic și politic canadian: perecuația.

Una din criticile aduse de ministrul provincial al Afacerilor interguvernamentale, Alexandre Cloutier, bugetului federal recent depus este că provincia noastră primește din ce în ce mai puține vărsăminte de perecuație, mai ales de când guvernul federal a instaurat un plafon pentru acest program. Așadar, ce este perecuația și de ce partea Quebecul s-a diminuat?

Scurtă definiție

Programul de perecuație permite provinciilor canadiene mai puțin prospere să ofere rezidenților lor servicii publice comparabile celor din alte provincii, la rate de impozitare comparabile (definiția provine de pe site-ul Ministerului de Finanțe). Prin urmare, provinciile a căror capacitate fiscală (sau potențial de a genera venituri) este considerată inferioară mediei canadiene, beneficiază de un transfer de fonduri în regim de perecuație.

Formula de perecuație este revizuită o dată la 5 ani, pentru a ține cont de schimbările economice survenite în fiecare regiune. La ora actuală, pentru calculul capacității fiscale medii, formula de perecuație ia în considerare doar de 50% din veniturile provinciale generate de exploatarea resurselor naturale.

Programul există din 1957 iar obiectivul pe care îl vizează a fost înscris în Constituția canadiană din 1982. 

Plafonul introdus de Harper

În 2008, guvernul conservator a impus un plafon pentru plățile programului de perecuație: ele nu pot crește mai rapid decât economia canadiană. Or, relansarea economică mondială e destul de lentă iar creșterea populației aptă de muncă este mai puțin rapidă. Previziunile de creștere economică pentru deceniul următor sunt destul de mediocre în Canada. Așadar, plafonate de economie, în ultimii ani plățile de perecuație au cunoscut și ele o încetinire. 

Beneficiari

În virtutea acestui program, Quebecul și alte 5 provincii – Maritimele, Manitoba și Ontario – primesc un transfer de perecuație. Mai bogate, Columbia Britanică și provinciile petroliere (Terre-Neuve-et-Labrador, Saskatchewan și Alberta) nu primesc asemenea transferuri de fonduri.

Mulți reproșează Quebecului că „ia partea leului” din perecuație. La o primă vedere, considerând cifrele brute, așa se pare: din cele 16,669 miliarde de dolari alocați perecuației în perioada 2014-2015, Quebecul va primi 9,286 miliarde, adică 55,71% din total. Numai că portretul real al situației se obține numai dacă punem cifrele în perspectivă – pe cap de locuitor, adică așa cum se și face calculul. Privite astfel, cifrele spun altă poveste, una în care Quebecul nu este provincia care beneficiază cel mai mult de pe urma perecuației, ci se situează pe locul 5 din 6. 

Mod concret de funcționare

Ce este foarte important de înțeles și reținut este că perecuația nu e un program de „transfer al bogăției” de la o provincie la alta, ci un program plătit exclusiv de guvernul federal, la care toți contribuabilii canadieni participă. Apoi, la fel de importantă este distincția între capacitate fiscală a unei provincii și venituri încasate efectiv. Nu în ultimul rând, trebuie precizat și faptul că în federația canadiană provinciile nu sunt obligate să implementeze regimuri fiscale și servicii publice similare. Canada este o federație descentralizată, în care provinciile asumă foarte multe responsabilități și, ca urmare, dispun de puteri importante, printre care și cea de taxare.      

Formula perecuației ține cont de capacitatea fiscală a unei provincii (potențialul său de a genera venituri), atunci când rata medie de impozitare este aplicată, nu de veniturile pe care aceasta le încasează efectiv. Un exemplu: Quebecul are o capacitate fiscală de 100$ (pentru simplificare). La nivel național, media capacității fiscale provinciale este de 110$. Prin urmare, Quebecul va primi un transfer de perecuație de 10$. Quebecul alege însă să nu aplice rata medie de impozitare a celor 10 provincii, ci una mai mare, deoarece are o politică mai generoasă privind serviciile sociale. Veniturile sale ajung în această situație la 125$, însă asta nu-l descalifică de la transferul de perecuație de 10$, pentru un total de 135$.

De cealaltă parte, Alberta are o capacitate fiscală de 115$. Datorită faptului că politica sa este orientată spre reducerea poverii fiscale a indivizilor (în detrimentul serviciilor sociale) veniturile sale efective sunt de numai 95$. Cu toate astea, Alberta nu se califică pentru un transfer de perecuație, deoarece, dacă ar aplica rata medie de impozitare a celorlalte provincii, veniturile sale ar depăși cei 110$, adică media capacității fiscale. 

Primește prea mult Quebecul datorită perecuației? Răspunsul depinde de cui îi este adresată întrebarea. Un lucru este însă sigur: dacă ar produce mai multe venituri, mai multă bogăție, Quebecul ar primi mai puțini bani în regim de perecuație. Este de dorit acest lucru? Foarte mulți actori economici și politici sunt de părere că da. Pentru a ieși din perecuație însă ar fi nevoie, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor din Quebec în 2011, ca veniturile provinciei provenite din resurse naturale să crească de la 3 miliarde la 14 miliarde de dolari.

Perecuația în 2014-2015

Insula Prințului Edouard: 2.481$ pe cap de locuitor/ total de 360 milioane de dolari;
Nouveau-Brunswick: 2.206$ pe locuitor/ total de 1,666 miliarde;
Nova Scotia: 1.727$ pe locuitor/ total de 1,619 miliarde;
Manitoba: 1.367$ pe locuitor/ total de 1,75 miliarde;
Quebec: 1.130$ pe locuitor / total de 9,286 miliarde;
Ontario: 146$ pe locuitor/ total de 1,988 miliarde.

De notat că perecuația nu este singura formă de transfer financiar efectuat de guvernul federal către provincii. Ei i se alătură transferurile destinate sănătății, cele pentru programele sociale, precum și formula de finanțare a teritoriilor.

Pentru o aprofundare a subiectului, recomand documentul „Le point sur les transferts fédéraux”, produs de Ministerul Finanțelor din Quebec în 2011.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

75 − seventy two =