La începutul lunii februarie, guvernul federal a anunțat că a făcut apel la inițiativa COVAX pentru a procura vaccinuri împotriva COVID-19. Decizia a stârnit controverse, fiind criticată de opoziție și lăudată de cei care doresc o accelerare a campaniei canadiene de vaccinare. Ce este COVAX și de ce Canada a recurs la procurarea de vaccinuri via acest program internațional?
Până la sfârșitul lunii iunie, Canada va primi 1,9 milioane de doze din vaccinul produs de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford, prin intermediul inițiativei globale cunoscută sub numele de COVAX. Separat, Canada a încheiat un contract direct cu această companie farmaceutică anglo-suedeză pentru alte 20 de milioane de doze.
În data de 26 februarie, Santé Canada a autorizat vaccinul AstraZeneca/Oxford împotriva COVID-19, al treilea disponibil aici după cel al Pfizer/BioNTech şi cel al grupului Moderna.
Ce este COVAX?
COVAX reprezintă prescurtarea de la COVID-19 Vaccines Global Access. Este o inițiativă înființată în aprilie 2020 sub egida a trei organizații majore: Alianța globală pentru vaccinuri și imunizare (The Vaccine Alliance, GAVI), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Coaliția pentru inovații în pregătirea pentru epidemii (Coalition for Epidemic Preparedness Innovations, CEPI).
Scopul COVAX este de a oferi tuturor țărilor – și în special celor sărace – un acces echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19. Țările care participă la acest program internațional dobândesc un fel de „poliță de asigurare”, i.e. au certitudinea accesului la vaccinurile ce sunt și vor fi puse pe piață. Cu cât sunt mai mulți participanți, cu atât puterea de cumpărare a COVAX este mai mare pe lângă companiile producătoare, căci cu cât comenzile sunt mai voluminoase, cu atât prețurile pot fi mai bine negociate.
Cum funcționează?
Programul COVAX reunește fonduri de la țările bogate, care apoi sunt folosite nu doar pentru a achiziționa vaccinuri pentru aceste țări, ci și pentru cele în curs de dezvoltare. Așadar, pe de-o parte, printr-un mecanism financiar numit Advance Market Committment (AMC), COVAX permite țărilor bogate să-și procure vaccinuri pentru propriile populații la un preț corect, iar pe de altă parte acest program oferă vaccinuri țărilor cu venituri mici și medii.
Peste 180 de țări sunt implicate în COVAX, inclusiv Canada, Australia, Regatul Unit, Israel sau China. Comisia Europeană, în numele a celor 27 de state membre ale UE plus Norvegia și Islanda, s-a alăturat, de asemenea, ca „Echipa Europa”.
Din totalul țărilor implicate, 92 sunt țări cu venituri mici și medii, participarea lor fiind sprijinită prin COVAX AMC. Printre ele se află India, Nigeria, Etiopia, Turcia, Indonezia, Vietnam sau Afganistan. Inițial, SUA – ca și Rusia – nu s-a alăturat inițiativei COVAX, însă odată cu schimbarea administrației la Casa Albă, Washingtonul și-a revizuit poziția, alocând 4 miliarde de dolari.
COVAX are acorduri cu mai multe companii farmaceutice pentru a cumpăra aproximativ două miliarde de doze în 2021. Acestea vor fi distribuite între țările membre pentru a vaccina până la o cincime din populația fiecăreia. În cadrul programului, jumătate din cele două miliarde de doze vor merge în țări cu venituri mai mici.
Participarea Canadei
Canada a folosit diferite strategii pentru a obține vaccinuri împotriva COVID-19: acorduri directe cu diverse firme producătoare (până la peste 400 de milioane de doze!), precum și o contribuție financiară la programul COVAX. Cu cele 75 de milioane de dolari anunțate la Summitul G7 din luna februarie, contribuția totală a Canadei se ridică la 940 de milioane de dolari și este una din cele mai substanțiale din lume. Suma este utilizată pentru a asigura, pe de o parte, doze pentru canadieni și, pe de altă parte, pentru a finanța vaccinarea în țările mai sărace.
Controversă
În primele două luni ale anului, Canada, ca multe alte țări, s-a confruntat cu mari dificultăți privind aprovizionarea cu vaccinuri. Competiția este feroce la nivel mondial în această privință, iar Canada este vulnerabilă deoarece în ultimele decenii, guvernele care s-au perindat pe la Ottawa au neglijat capacitatea de producție a țării în domeniul farmaceutic. La ora actuală, Canada importă 85% din vaccinurile și medicamentele necesare uzului intern, o diferență uriașă față de cele circa 19 procente din anii ’70. Spre deosebire de SUA, în prezent Canada nu are capacitatea de a produce vaccinuri anti-COVID-19 pe teritoriul său (guvernul Trudeau a făcut însă investiții masive, care vor începe să dea roade de la sfârșitul acestui an).
CITIȚI ȘI: Despre dificultățile întâmpinate de Canada în aprovizionarea cu vaccinuri anti-COVID-19
Presiunile asupra guvernului Trudeau pentru a accelera campania de vaccinare au devenit din ce în ce mai mari. Presiuni la nivel de sănătate publică, odată cu pătrunderea în Canada a noilor variante SARS-CoV-2, mai contagioase; presiuni economice pentru ca redresarea să demareze cât mai rapid; și nu în ultimul rând, presiuni politice privind respectarea promisiunii ca până la sfârșitul lui septembrie, toți canadienii care vor să se vaccineze să aibă acces la imunizare. De onorarea acestei promisiuni, care ar însemna un succes al guvernului liberal privind campania de vaccinare, se leagă o serie de speculații privind posibilitatea declanșării de noi alegeri (subliniez, în momentul de față acestea sunt doar speculații).
În acest context, în data de 3 februarie, a venit anunțul că 1,9 milioane de doze din vaccinul AstraZeneca vor ajunge în Canada până în luna iunie prin intermediul COVAX, în prima tranșă de livrări efectuate de acest program.
Reacțiile nu au întârziat să apară, toate partidele de opoziție criticând decizia Canadei de a apela la inițiativa COVAX, aceasta fiind destinată în principal țărilor sărace, lipsite de mijloace pentru a se aproviziona cu vaccinuri. Deși nu este sigura țară bogată care va primi vaccinuri în prima tranșă de livrări COVAX (pe listă se află și Noua Zeelandă și Singapore), Canada este într-adevăr singura țară din G7 care va beneficia de ele.
O pată pe reputația internațională Canadei, spun unii. Totuși, prioritatea guvernului canadian trebuie să fie canadienii, spun alții. COVAX a făcut parte încă de la bun început din portofoliul de vaccinuri al Canadei, iar plățile pentru comenzile făcute de națiuni precum Canada ajută la achiziționarea de vaccinuri pentru cele mai sărace. Această participare a țărilor bogate face parte din designul programului.
Decizia de a lua doze de la COVAX ar putea prelungi proliferarea virusului în alte părți ale lumii și ar putea permite apariţia mai multor variante, susțin cei care critică decizia guvernului. COVAX presupune însă furnizarea de vaccinuri pentru 20% din populația fiecărei țări participante, inclusiv a celor care finanțează programul. „Mecanismul funcționează exact așa cum a fost conceput”, afirmă vice prim-ministra Chrystia Freeland.
Este adevărat ce se spune, că „nimeni nu este în siguranță atâta timp cât nu toată lumea e în siguranță”. Marii jucători de pe scena internațională sunt de acord în această privință, accesul la vaccinuri trebuie să fie larg, în așa fel încât oricine de pe planetă dorește să se vaccineze împotriva COVID-19 să o poată face. Dar asta numai după ce propriile lor populații sunt vaccinate – sau măcar cele mai vulnerabile grupuri. Aceasta este o manifestare a naționalismul în materie de vaccin, iar Canada nu are cum să-i scape.
Alternativa este un program de vaccinare global – exact ceea ce COVAX urmărește. Canada la ora actuală se mișcă pe linia fină dintre prioritatea acordată vaccinării propriilor cetățeni și necesitatea ca și restul lumii să se poată vaccina.
Da, Canada are un contract individual cu AstraZeneca pentru 20 de milioane de doze (plus altele cu Pfizer, Moderna, Johnson & Johnson și Novavax) și va primi alte aproape două milioane via COVAX. În același timp, Canada este unul dintre cei mai mari contribuitori din lume la această inițiativă globală.
