O scurtă explicație privind complicatul proces electoral american, pe fondul rezultatelor unui recent sondaj de opinie conform căruia canadienii îl consideră pe Bernie Sanders ca fiind cel mai potrivit oponent pentru Trump și cea mai bună opțiune pentru a îmbunătăți relațiile bilaterale Canada-SUA.

Un recent sondaj de opinie Angus Reid arată că preferințele canadienilor în ceea ce privește candidatul democrat pentru Casa Albă la alegerile prezidențiale americane din acest an este senatorul de Vermont Bernie Sanders. Rata sa de favorabilitate în rândul canadienilor este foarte aproape de majoritate, 48%, în vreme ce doar un pic mai mult de un canadian din trei (35%) are o opinie favorabilă vizavi de Elizabeth Warren și Pete Buttigieg – sondajul a fost realizat între 10 și 12 februarie 2020, atunci când Pete Buttigieg, Amy Klobuchar, precum și Michael Bloomberg se aflau încă în cursă; între timp, cei trei s-au retras, sprijinindu-l pe Joe Biden.

Senatorul de Vermont este foarte popular în rândul bărbaților canadieni sub 55 de ani și al femeilor sub 35 de ani. Un fapt demn de semnalat este că niciun alt candidat nu a reușit să se situeze majoritar în preferințele vreunei categorii de vârstă, indiferent că e vorba de femei sau bărbați.

Joe Biden, favorit în rândul americanilor în momentul când a intrat în cursa pentru nominalizare, s-a aflat apoi într-un con de umbră datorită creșterii de popularitate înregistrată de campania lui Bernie Sanders, dar a revenit în top după Super Tuesday – 3 martie 2020, ziua în care în 14 state americane au avut loc alegeri primare ale Partidului Democrat.

Senatorul de Vermont Bernie Sanders (stânga) și fostul vicepreședinte Joe Biden. @Getty Images.

În Canada, trei locuitori din zece au o viziune pozitivă asupra lui Biden, mai puțin ca în cazul lui Sanders, dar cu mult peste Bloomberg, care a generat puțin entuziasm din partea canadienilor. În același timp, fostul vicepreședinte este și cel care stârnește cele mai multe opinii nefavorabile, 41% dintre canadieni având o impresie proastă despre el, cu cinci puncte mai mult decât Bloomberg. Ambii însă sunt în mod special nepopulari în rândul bărbaților.

Pentru Sanders, rata de nefavorabilitate se situează la 30%, procentajul crescând odată cu vârsta respondenților.

Care candidat ar fi cel mai bun președinte american din punct de vedere al relației cu Canada?

Interesul canadienilor pentru alegerile prezidențiale americane este în mare parte motivat de faptul că decizia vecinilor de la sud va avea un impact asupra vieții politice și economice din Canada. Cele două țări partajează cea mai lungă și neapărată graniță din lume iar schimburile comerciale dintre ele se ridică la sute de miliarde de dolari anual.

Întrebați cine ar fi cel mai potrivit pentru relațiile bilaterale dintre Canada și SUA, cei mai mulți dintre respondenți (28%) au înclinat spre Bernie Sanders. Același număr însă (28%) afirmă că nu sunt siguri cine ar putea fi persoana potrivită în această privință.

Locuitorii din Quebec, Ontario și British Columbia sunt cei mai optimiști în privința lui Sanders pentru ca relațiile dintre SUA și Canada să rămână armonioase și prospere.

Economia provinciilor canadiene se bazează foarte mult pe cea americană, iar opinia vizavi de cine ar fi cea mai nimerită persoană la cârma Statelor Unite variază în funcție de regiune. Astfel, locuitorii din Quebec, Ontario și British Columbia sunt cei mai optimiști în privința lui Sanders pentru ca relațiile dintre SUA și Canada să rămână armonioase și prospere, în vreme ce în toate provinciile Joe Biden se află pe locul al doilea în topul preferințelor. Albertanii sunt cei mai înclinați să spună că nu se pot pronunța, lucru explicabil prin faptul că locuitorii acestei provincii sunt cei mai favorabili actualei administrații americane.  

Cine îl poate învinge pe Trump?

Canadienii sunt foarte împărțiți în această privință. Bernie Sanders obține cele mai multe procente (24%), dar distanța față de Joe Biden este foarte mică: 19% dintre canadieni sunt de părere că fostul vicepreședinte este omul potrivit pentru a-l învinge pe Trump. 12% dintre canadieni sunt de aceeaşi părere în ceea ce-l privește pe miliardarul Bloomberg, la fel de mulți ca cei care consideră că niciunul dintre candidații aflați în cursa pentru nominalizare din partea Partidului Democrat nu va putea câștiga în noiembrie în fața lui Trump. Alți 14% nu sunt siguri sau nu știu.

De menționat faptul că americanii sunt în asentimentul canadienilor privind șansele lui Sanders de a-l învinge pe Trump. Potrivit unui sondaj IPSOS US efectuat în perioada 14-17 februarie 2020, la întrebarea „Cine credeți că e cel mai bun candidat – cel care are cele mai mari șanse să-l învingă pe Donald Trump la alegerile generale?”, 24% dintre americani au răspuns că Bernie Sanders. 16% s-au pronunțat pentru Biden și 20% pentru fostul primar newyorkez. Explicația procentajului obținut de Bloomberg rezidă în faptul că înainte de a se retrage, acesta a cheltuit sute de milioane de dolari în publicități electorale.         

Câștigă totuși Trump un al doilea mandat?

Majoritatea canadienilor sunt de părere că actualul președinte are un avantaj politic pentru alegerile din noiembrie. Întrebați dacă cred că Trump va câștiga alegerile din acest an, 20% dintre respondenți au răspuns că da și că sunt siguri de asta, iar alți 40% au declarat că probabil va câștiga. Per total, 60% dintre canadieni prevăd un al doilea mandat pentru Trump, dublu față de cei care spun că cel mai probabil va pierde (30%).

Președintele SUA, Donald Trump. 70% dintre canadieni au o opinie negativă asupra președintelui american și echipei sale.

Dacă într-adevăr Trump va fi reales, victoria sa va fi întâmpinată cu aceeași dezamăgire și descurajare în rândul canadienilor. Aceștia nu par să-și fi schimbat părerea în ultimii trei ani vizavi de actuala administrație, 70% dintre ei având o opinie negativă asupra președintelui și echipei sale; doar 17% consideră că Trump face o treabă bună la Casa Albă.

În general, cei cu vederi conservatoare sunt și cei care apreciază performanța lui Trump (44% vs. 34%). Doar 2% dintre votanții Partidului liberal canadian și doar 1% dintre votanții NPD împărtășesc această opinie favorabilă, în vreme ce printre votanții conservatori procentul urcă la 44%.

Reamintesc că alegerile prezidențiale au loc în SUA o dată la patru ani, la dată fixă, așa cum a stabilit Congresul încă din 1845: în luna noiembrie, în prima zi de marți după prima zi de luni. Următoarele alegeri vor avea loc pe 3 noiembrie a.c. Mandatul prezidențial începe în anul următor, în 20 ianuarie, atunci când președintele ales depune jurământul.

Drumul unui candidat către Casa Albă este însă foarte lung și costisitor, căci sistemul electoral american este unul dintre cele mai complexe din lume.

Alegeri primare, conferințe locale și convenții politice 

Procesul electoral american începe cu alegeri primare (primaries) și conferințe locale sau caucus-uri (caucuses). Deși alegerile primare și conferințele locale funcționează diferit – primele sunt organizate de state și guverne locale, în vreme ce caucus-urile sunt adunări private organizate de către partidele politice – ambele servesc același scop, anume selectarea potențialilor candidați ai partidelor politice pentru alegerile generale, via desemnarea unor delegați ce vor participa mai târziu la convenția națională a fiecărui partid. În joc la acest nivel al procesului electoral sunt  acești delegați – persoane ce își reprezintă statul la convențiile naționale de partid.

Alegerile primare se aseamănă cu scrutinul clasic, desfășurându-se în general cu vot secret. Caucus-urile reprezintă adunări locale ale alegătorilor care se reunesc şi votează la nivelul circumscripţiei, apoi al județului (county) şi al statului pentru un anumit candidat.

Când alegerile primare și caucus-urile se încheie, urmează convențiile politice naționale ale partidelor. În această etapă se finalizează desemnarea candidaților care vor reprezenta partidele politice la alegerile generale. Pentru a fi nominalizat la prezidențiale, un candidat trebuie să câștige o majoritate a delegaților în cadrul alegerilor primare și conferințelor locale, pentru ca apoi, în cadrul convențiilor, să fie confirmat prin votul delegaților. Tot în cadrul convențiilor naționale, candidații desemnați își oficializează și alegerea pentru funcția  de vicepreședinte, formând așa-numitul „tichet” prezidențial.

Convențiile naționale care vor consfinți finaliștii în cursa pentru Casa Albă de anul acesta se vor desfășura între 13-16 iulie 2020 pentru democrați și între 24-27 august 2020 pentru republicani. Odată hotărâţi cei doi candidaţi, ei îşi vor face campanie până la alegerile din 3 noiembrie 2020.

De menționat că mai multe state au  anulat încă de anul trecut alegerile primare/caucus-urile republicane, sprijinindu-l direct pe Donald Trump, în detrimentul potențialilor săi contracandidați din cadrul partidului. Nominalizarea lui Trump la Convenţia naţională a Partidului Republican din august nu va constitui deci nicio surpriză.

Rolul Colegiului Electoral

În Statele Unite, votul popular nu determină câștigătorul cursei prezidențiale. În istoria acestei țări s-a întâmplat de cinci ori ca opțiunea majorității să nu fie reflectată de ocupantul Casei Albe. Cele mai recente exemple sunt alegerile din 2000, când Al Gore a câștigat aproape 544 de mii de voturi în plus față de George W. Bush pierzând totuși președinția, și în 2016, când Hillary Clinton a câștigat detașat votul popular în fața lui Donald Trump, cu peste două milioane opt sute de mii de voturi în plus.

Aceasta deoarece președintele american este ales printr-o metodă indirectă, bazată pe ceea ce se cheamă Colegiu Electoral. Această instituție este formată din persoane – electori – nominalizate de activiști politici şi membri de partid. Fiecare stat american are un număr specific de electori, egal cu cel al reprezentanților aleși în Congres, senatori și membri în Camera Reprezentanţilor. În total, numărul lor atinge 538 (incluzându-i pe cei trei ai Districtului Columbia). Pentru a câștiga, un candidat trebuie să obțină cel puţin 270 dintre voturile electorilor.

Colegiul Electoral este o instituție ce datează din secolul al XVIII-lea și a fost introdusă în Constituția SUA ca un compromis între votul cetățenilor și cel în Congres – o formulă anacronică ce poate oculta voința populară susțin unii, o forță stabilizatoare și un filtru democratic în plus, argumentează ceilalți.

Costuri ridicate

Una din consecințele majore ale acestui maraton electoral este costul financiar ridicat al unei candidaturi politice. La aceasta se adaugă faptul că spre deosebire de alte țări, în SUA nu există o limită de timp privind campaniile electorale și nici o limită a cheltuielilor. Un candidat își poate începe campania electorală cu un an sau chiar doi înaintea alegerilor și poate cheltui și un miliard de dolari, dacă are de unde. Banii pot fi astfel un factor determinant în victoria sau înfrângerea unui candidat, lucru pentru care sistemul electoral american este adesea criticat.

CITIȚI ȘI:

Rădăcina problemei

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

− three = six