Progresul în dezvoltarea de vaccinuri este esenţial pentru o soluţie pe termen lung la actuala criză. Canada a încheiat mai multe acorduri de achiziții ce prevăd sute de milioane de doze de potențiale vaccinuri împotriva COVID-19. Acestea sunt de diferite tipuri și din diverse surse.

Colaborarea americano-germană Pfizer-BioNTech și mai apoi compania farmaceutică americană Moderna au surprins și totodată dat speranță lumii întregi când acum câteva săptămâni au anunțat rezultate preliminare extrem de îmbucurătoare privind vaccinurile împotriva COVID-19 pe care acestea sunt pe cale să le dezvolte. 

Vaccinul Pfizer – BioNTech ajuns în faza a treia a studiilor clinice – ultima și cea mai avansată – ar avea o eficienţă de peste 95%. Cel de la Moderna, realizat împreună cu agenția americană NIH (National Institutes of Health), se află de asemenea în faza a treia a studiilor clinice și ar reduce cu aproape 95% riscul de infectare cu SARS-CoV-2 (eficacitatea s-ar ridica la 100% în cazul formelor grave de COVID-19).

Aceste cifre neașteptat de mari urmează să fie confirmate prin teste pe scară largă. Vaccinul Pfizer este simplu de fabricat, însă depozitarea sa este mai complicată, temperatura de stocare fiind de minus 70 de grade Celsius. Moderna pe de altă parte a anunțat că vaccinul său candidat împotriva COVID-19 este stabil la temperaturile standard de conservare pe termen scurt (temperaturi standard în cadrul unităților frigorifice, de la 2° la 8° C pentru 30 de zile), cât și la cele pe termen mai lung (-20° C la congelator, timp de 6 luni).

Și vaccinul dezvoltat de compania farmaceutică suedezo-britanică AstraZeneca în colaborare cu cercetători de la Universitatea Oxford se află într-o fază avansată a testelor umane. Acest vaccin folosește o tehnologie diferită de cele de la Pfizer și Moderna, nu ridică probleme privind temperatura de stocare și are avantajul de a costa mai puțin.

Numeroase alte companii, de la startup-uri din domeniul biotehnologiei până la Big Pharma, s-au angajat într-o cursă frenetică pentru a produce un vaccin împotriva COVID-19. Linia de sosire se întrevede pentru cele menționate mai sus, însă Organizația Mondială a Sănătății (OMS) listează 202 de vaccinuri potențiale pe cale de a fi dezvoltate în lume, 47 dintre acestea aflându-se în faza studiilor umane.

Ce face Canada?

Canada a semnat mai multe contracte, șapte la număr, pentru a rezerva sute de milioane de doze din cele mai promițătoare vaccinuri pe cale de a fi dezvoltate. Astfel, pe lângă Pfizer și BioNTech, Canada are contracte cu Moderna, Sanofi și GlaxoSmithKline, Johnson & Johnson, Novavax, AstraZeneca și Medicago. Imediat după anunțul făcut de Pfizer pe 9 noiembrie privind rezultatele preliminare pozitive ale vaccinului său, guvernul federal a rezervat încă 56 de milioane de doze, care se adaugă celor 20 de milioane prevăzute inițial.

În total, Canada și-a asigurat accesul la 414 milioane de doze de vaccinuri împotriva COVID-19 din diferite surse. Mai important, contractele pe care Ottawa le-a încheiat sunt pentru diverse tipuri de vaccinuri – diverse în ceea ce privește tehnologia întrebuințată.

Oamenii de știință folosesc diferite procedee pentru a dezvolta vaccinuri menite să combată COVID-19. Unele dintre ele se bazează pe mecanisme deja încercate şi verificate în timp în alte vaccinuri. Altele se bazează pe abordări inovatoare care nu au mai fost testate până acum. Iată un survol al diferitelor tipuri de vaccinuri, cu mențiunea că puteți găsi informații pe acest subiect și în articolul: Un vaccin împotriva COVID-19: De la știință, la chestiuni etice și criza de încredere a populației.

Vaccinuri inactivate

Acest tip de vaccin se folosește din anii 1880. Virușii sunt inactivați fie prin tratament chimic, așa cum se întâmplă în cazul potențialelor vaccinuri împotriva COVID-19, fie prin tratament fizic. Vaccinul antigripal, cel antirabic și vaccinul anti-poliomielitic sunt exemple de vaccinuri inactivate.

Sistemul imunitar întâlnește așadar virusul întreg, declanșând mecanismele de apărare atunci când detectează proteina virală spike (numită și spiculă sau proteină S), învelișul și nucleoproteina. Proteinele spike sunt acei spini ai coronavirusului, vârfurile deja uşor de recunoscut de pe suprafața sa, care îi permit să se atașeze de celulele umane pentru a le penetra.

La ora actuală, șapte vaccinuri candidate de acest tip se află la nivel de studii clinice (pe subiecți umani). Dintre acestea, trei sunt faza 3. Spre deosebire de fazele 1 și 2, care sunt utilizate pentru a evalua tolerabilitatea, siguranța și capacitatea unui vaccin de a induce un răspuns imun, un studiu clinic ajuns în fază 3 permite oamenilor de știință să testeze eficacitatea vaccinului.

Proteine recombinante

Vaccinurile cu proteine ​​recombinante se împart în două categorii: vaccinuri subunitare și vaccinuri cu particule asemănătoare virusului.

Pentru vaccinurile din prima categorie, o proteină virală este produsă în cantități mari în ceea ce se cheamă o „fabrică vie” – o bacterie sau o celulă a unei plante, insecte sau mamifer. La contactul cu o astfel de proteină virală, sistemul imunitar declanșează o reacție de apărare.

13 vaccinuri care folosesc fragmente antigenice se află în prezent în fazele 1, 2 sau 3 ale studiilor clinice. Ele folosesc fie întreaga proteină spike, fie o porțiune specifică a acesteia (receptor binding domain).

Vaccinurile cu particule asemănătoare virusului sunt compuse dintr-un set de proteine ​​virale care imită forma virusului. Acești pseudo-viruși sunt niște carcase goale, lipsite de material genetic și neinfecțioase, lucru ce nu împiedică însă sistemul imunitar să le recunoască și să reacționeze.

Două exemple de vaccinuri subunitare ar fi cel împotriva hepatitei B și cel anti zona zoster (Shingrix). Un vaccin deja aprobat care folosește particule asemănătoare virusului este Gardasil, cel împotriva HpV (virusul papiloma uman, cea mai frecventă cauză a cancerului de col uterin).

Vaccinurile cu vector viral

Acest tip de vaccinuri se bazează pe utilizarea unui virus care nu este patogen sau prezintă un pericol mic pentru oameni. În cazul celor 12 potențiale vaccinuri de acest gen studiate la ora actuală pe subiecți umani, vectorii virali sunt în mare parte adenoviruși. Aceștia formează un grup mare de viruși ce pot provoca răceli sau conjunctivită, printre alte simptome.

Folosiți precum un cal troian, acești viruși sunt modificați pentru a exprima proteina spike a SARS-CoV-2. Tehnologia este recentă, inovatoare, și deja utilizată în dezvoltarea vaccinului împotriva virusului Ebola.

Vaccinurile cu ARN și ADN

În ciuda diferențelor din compoziția lor, atât ADN-ul cât și mARN-ul (acid ribonucleic mesager) conțin informație genetică pentru producerea de proteine. Molecula de ARN poate produce această informație în mod direct, în vreme ce ADN-ul necesită o etapă intermediară de transcripție.

Aceasta este o tehnologie nouă care până acum nu reușit să producă un vaccin funcțional pentru vreo boală umană.

În cazul vaccinurilor cu ARN, moleculele de ARN mesager sunt învelite în nanoparticule lipidice. Odată ce vaccinul este injectat, molecula de ARN „spune” celulelor corpului uman ceea ce trebuie să sintetizeze pentru a se proteja – anume proteina virală spike. Inofensivă în sine, proteina spike va fi apoi detectată de sistemul imunitar, care va produce anticorpi.

Vaccinurile care folosesc fragmente de ADN, pe de altă parte, sunt alcătuite dintr-un ADN circular (numit plasmidă). Acest ADN va fi transcris în ARN, care apoi pătrunde în celule preluând controlul asupra acestor mini-uzine de produs proteine, fabricând-o pe cea specifică noului coronavirus (spike).

Șase vaccinuri candidat de tip ARN sunt în prezent testate pe oameni, dintre care două sunt în faza 3. Alte cinci care utilizează ADN se află în fazele 1 și 2 ale studiilor clinice.

Canada în cursa vaccinurilor

Iată o trecere în revistă a tipurilor de vaccinuri pentru care Canada a încheiat acorduri cu diverse companii farmaceutice, precum și numărul de doze rezervate. În ceea ce privește sumele angajate pentru a rezerva toate aceste milioane de doze de vaccinuri, guvernul federal a explicat că ele vor fi plătite companiilor farmaceutice în funcție de succesul studiilor clinice efectuate și de aprobarea respectivului vaccin de către autoritățile canadiene în domeniu.

Pfizer/BioNTech: 76 de milioane de doze rezervate

Pfizer din Statele Unite și BioNTech din Germania colaborează pentru producerea unui vaccin de tip ARN.

Faza 3 a studiilor clinice continuă cu peste 43.000 de pacienți în SUA, Argentina, Brazilia, Germania, Turcia și Africa de Sud. Analizele preliminare indică o eficienţă de peste 95% și nu au fost raportate efecte secundare grave.

Moderna/NIH: 56 milioane de doze rezervate

Vaccinul experimental dezvoltat de Moderna, o companie de biotehnologie din SUA, împreună cu National Institutes of Health, cea mai mare agenție de cercetare biomedicală din lume, este tot unul de tip ARN. Studiile clinice sunt în faza a treia, vaccinul fiind testat pe 30.000 de persoane din diferite regiuni din Statele Unite. Datele preliminare arată o eficacitate de 94,5% împotriva COVID-19.

Johnson & Johnson: 38 de milioane de doze rezervate

Acesta este un vaccin cu vector viral compus dintr-un adenovirus uman modificat pentru a-l împiedica să se înmulțească, dar capabil să exprime proteina spike a SARS-CoV-2. Faza a treia a studiilor clinice a debutat în septembrie 2020, are loc în mai multe țări și se desfășoară cu participarea a 60.000 de participanți.

AstraZeneca/Universitatea Oxford: 20 de milioane de doze rezervate

Universitatea Oxford în parteneriat cu AstraZeneca lucrează la un vaccin cu vector viral. Acest vaccin candidat este compus dintr-un adenovirus de la cimpanzei numit ChAdOx1, care a fost modificat să exprime proteina spike. Se află în faza 3 a studiilor clinice.

Novavax: 76 de milioane de doze rezervate

Vaccinul de la Novavax, o companie americană, se bazează pe tehnologia de proteine ​​recombinante. Este compus din proteina spike și un adjuvant. Adjuvanții sunt substanțe utilizate în vaccinuri pentru a crește răspunsul imun, făcându-l mai puternic, mai rapid și mai susținut în timp. În plus, într-o situație de pandemie, un adjuvant are o mare importanță deoarece, pe lângă faptul că poate amplifica răspunsul imun, poate reduce și cantitatea de antigeni necesari pentru fiecare doză de vaccin, permițând astfel producerea mai multor doze. Faza a treia a studiul clinic a început în septembrie 2020 și implică 10.000 de participanți în Regatul Unit.

Sanofi/GSK: 72 de milioane de doze rezervate

Colaborarea dintre compania franceză și gigantul britanic GlaxoSmithKline (GSK) se conturează într-un vaccin compus dintr-un adjuvant (furnizat de GSK) și o variantă recombinantă a proteinei S, produsă într-o „fabrică vie” (baculoviruși, o clasă de viruși ce infectează doar un număr mic de insecte, reprezentând un mod sigur de a produce proteine ​​pentru aplicații farmaceutice ). Fazele 1 și 2 ale studiilor clinice sunt în curs de desfășurare, testând siguranța, tolerabilitatea și capacitatea de a induce un răspuns imun a acestui vaccin. De menționat că mixarea antigenului cu AND-ul recombinat de pe platforma baculovirusului este combinația de bază dezvoltată de Sanofi pentru produsul său contra gripei, autorizat în mai multe țări printre care și Canada.

Medicago/GSK: 76 de milioane de doze rezervate

Vaccinul candidat dezvoltat de compania biofarmaceutică quebecheză Medicago este compus din particule asemănătoare virusului. Este vorba de particule pseudo-virale produse de plante care au fost inoculate cu gena responsabilă de sinteza spiculelor glicoproteice (S), aflate pe suprafața virusului SARS-CoV-2. Formula conține și un adjuvant de la GSK.

Vaccinul a obținut rezultate foarte încurajatoare în timpul fazei 1 a studiilor clinice, fiind primul care a atins acest nivel în Canada. Medicago preconizează să combine fazele 2 și 3 (cu aprobarea de la Santé Canada) și să le înceapă până la sfârșitul anului.

Guvernul federal va contribui cu 173 de milioane de dolari la cercetarea și dezvoltarea vaccinului, precum și la construirea uzinei de producție Medicago din orașul Quebec. 

Când am putea avea un vaccin în Canada?

Atât în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech și a celui Moderna/NIH nu au fost publicate încă informații detaliate, iar întrebări referitoare la vârsta și factorii de risc ai persoanelor vaccinate și durata protecției rămân în continuare deschise.

Viteza de dezvoltare şi de obținere a aprobărilor potenţiale este mult mai mare pentru vaccinurile împotriva COVID-19 din cauza urgenţei de sănătate publică, însă, așa cum Santé Canada a precizat nu o dată, nevoia stringentă de a găsi un vaccin împotriva acestei boli nu poate fi folosită pentru a face rabat la eficacitate și siguranță.

Din luna octombrie, Santé Canada a primit trei cereri de autorizare a unui vaccin împotriva COVID-19, de la AstraZeneca, Pfizer și Moderna. Momentul în care un astfel de vaccin va fi disponibil pe piață depinde de dovezile clinice furnizate de producător și de propriul proces de verificare al acestei agenții federale, care, trebuie subliniat, este independentă de orice influență politică.

După autorizarea unui vaccin, din motive de transparență, Santé Canada s-a angajat să facă publice dovezile care au stat la baza deciziei sale.

Potrivit Agenției canadiene de sănătate publică, dacă totul merge bine – i.e. studiile clinice produc rezultate bune iar Santé Canada dă unde verde vaccinurilor care se dovedesc sigure și eficace – marea majoritate a canadienilor ar putea avea acces la un vaccin împotriva COVID-19 spre sfârșitul anului viitor. Anumite categorii de populație, considerate vulnerabile, vor avea un acces prioritar, posibil chiar din ianuarie sau februarie 2021. Iată care ar fi acestea, conform Comitetului național consultativ privind imunizarea: cei care se află la risc de a dezvolta o formă severă de COVID-19 sau de a muri din cauza acestei boli, ca de exemplu vârstnicii și cei care suferă de anumite boli cronice; persoanele care au cele mai multe șanse de a transmite virusul grupurilor vulnerabile, precum lucrătorii din domeniul sănătății și personalul care lucrează cu vârstnici; lucrătorii esențiali din prima linie; și cei care trăiesc în medii unde poate exista un risc sporit de contaminare, aici intrând și comunitățile indigene.

Planul potrivit căruia majoritatea canadienilor ar putea fi vaccinați înainte de sfârșitul anului 2021 este însă unul optimist.

Canada și „naționalismul vaccinului”

Multe din acordurile pe care Canada le-a încheiat pentru a-și asigura accesul la un remediu împotriva COVID-19 au survenit într-un moment în care guvernul canadian era pe de-o parte lăudat la exterior pentru că nu a sucombat așa-numitului „naționalism al vaccinului” și criticat în interior pentru că nu face mai mult pentru a finanța cercetarea națională asupra unui vaccin.

Poziția guvernului canadian, repetată adesea de premierul Trudeau și diverși miniștri ai cabinetului său, este de a lucra pe toate fronturile posibile pentru a oferi canadienilor tratamente și vaccinuri sigure și eficiente pentru COVID-19. Aceasta include investiții în consolidarea capacității de fabricare a vaccinurilor canadiene, sprijin financiar pentru potențiale vaccinuri dezvoltate aici ca parte a contribuției Canadei la efortul global pentru a găsi un vaccin și parteneriate cu cele mai promițătoare potențiale vaccinuri din străinătate.

Guvernul federal a anunțat, de asemenea, participarea Canadei la Mecanismul pentru un acces global la vaccinurile împotriva COVID-19 (Mecanismul COVAX) printr-o investiție ce se va ridica la cel puțin 440 de milioane de dolari. Scopul acestei inițiative mondiale este de a asigura o distribuție corectă, echitabilă și în timp util a vaccinurilor COVID-19, de a face o legătură între țările bogate și cele sărace pentru a asigura că accesul la aceste vaccinuri nu se limitează doar la țările suficient de bogate pentru a le obține.

Mecanismul COVAX este legat de mai multe organizații internaționale, printre care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Alianța pentru vaccinuri a Fundației Bill și Melinda Gates. Acest program cuprinde două grupuri: unul în care orice țară poate să adere pentru a avea acces la vaccinuri și altul pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să se alăture. Canada face parte din ambele grupuri.

Astfel, din suma de 440 de milioane de dolari, 220 de milioane vor fi folosiți pentru a rezerva până la 15 milioane de doze de vaccin pentru canadieni, iar restul va merge pentru achiziționarea de doze destinate țărilor cu venituri mici și medii. Poziția Canadei contrastează cu cea a Statelor Unite, unde Administrația Trump a anunțat că SUA nu va participa la această inițiativă.

1 COMENTARIU

Comments are closed.