Între 27 octombrie și 17 noiembrie 2019, pictorița Anca Ciupitu expune o serie de tablouri peisagistice la Biserica Saint-François-d’Assise din Montreal (700 rue Georges-Bizet, H1L 5S9). Alături de ea, artista Marie Charbonneau prezintă mici obiecte utilitare și decorative realizate la strung.
Anca Ciupitu este un nume care s-a afirmat în mediul artistic quebechez. Fidelă propriul eu artistic, ea explorează „sensul subtil al ființării noastre”. Un dialog cu această artistă pentru care arta este o modalitate de a comunica cu ceilalți, un modus vivendi cu funcția de punte exterioară.

Eva Halus: Anca Ciupitu, expoziția Traces de notre passage reunește tablouri mai noi și mai vechi de-ale tale. Ce reprezintă ele?
Anca Ciupitu: Prezint o colecție de aproximativ 50 de tablouri mari, medii și mici – să-i spunem o retrospectivă, care conține câteva dintre seriile mele de copaci, flori, pești, păsări și peisaje. Titlul, Traces de notre passage, vine de la unul dintre tablourile pe care le expun.

EH: Este pasajul nostru în această lume un pretext de a se căuta și regăsi pe sine, în pluritatea și plurivalența de forme, specii, manifestări etc.?
AC: De când mă știu, există încercarea de a înțelege ordinea lucrurilor și în mod evident nu sunt prima care întreabă universul „cine suntem noi?” Chiar dacă nu ne este dat să percepem în întregime marele mister, totuși fiecare dintre noi, prin micul său aport, poate aduce câte un fir de lumină. Eternul Prometeu!

În ceea ce mă privește, când privitorul se oprește în fața unuia dintre tablourile mele, găsesc că munca mea e terminată, sufletele își vorbesc.

EH: Picturile tale pline de expresivitate și emoție ascund o artistă timidă, după cum au remarcat mai mulți dintre cei cu care ai stat de vorbă despre arta ta.
AC: Este un subiect delicat, dar cred că arta de multe ori poate juca un rol de îndreptar, sau poate să risc și să spun proteză, dar este în sensul de protecție a sufletului.

EH: Ce ne poți spune despre paleta și tehnica pe care le explorezi?
AC: Folosesc ca mediu în special uleiul, dar și acrilic, pastel, nisip, ceară etc., după cum simte ochiul necesar, astfel că unele pânze devin mixt media. Unealta mea de lucru este spatula, care găsesc că mă servește cel mai bine în modul de exprimare. Paleta mea de culori este compusă de fiecare data din majoritatea culorilor, iar alegerea se face într-un mod oarecum instinctiv… s-ar zice ca le las să se organizeze singure pe pânză.

Urmăresc o abordare undeva la marginea figurativului, încerc să lucrez în serii până la rotunjirea ideii de pornire, căci natura sau personajele de care mă folosesc sunt doar pretextul în spatele cărora încerc să-mi ascund firea timidă, după cum bine au remarcat cei ce m-au chestionat în privința artei mele.

Anca Ciupitu – Méditation, 12″x12″.

EH: Ce ne-ai putea spune despre artista Marie Charbonneau cu care expui? Cum ați ajuns să expuneți împreună? Cine a organizat expoziția?
AC: Se pare că pastorul bisericii are o deschidere pentru arte și organizează frecvent expoziții și concerte. Inițial am fost invitată în timpul verii de către responsabila care se ocupă de aceste evenimente, Norma Ouellet, la un eveniment dublu: concert și pictură, care s-a ținut la Repos St- François d’Assise. Norma m-a invitat apoi să expun la biserică și mi-a propus să invite în același timp o altă artistă, pe Marie Charbonneau. Mi s-a părut interesantă această alăturare: pictură și un mod de creație care poate este mai puțin abordat, strungăria. Cred ca această îmbrățișare între arte este foarte benefică și visez la o expoziție în colaborare cu un sculptor. Așa ca Brâncuși (!) Glumesc, dar este unul dintre mulții artiști români pentru care am o deosebită admirație.

EH: În ultimii ani ai avut numeroase expoziții la Montreal, cu Groupe M, cu Association des Artistes de St-Laurent, cu grupul Le Levant la Musée des maitres et artisans du Quebec și, desigur, la Galeria Exhib-Art care te reprezintă. Care a fost evoluția ta ca artist între aceste expoziții?
AC: De la an la an, o dată cu mărirea colecției mele de tablouri, am constatat că seriile mele nu se vor liniare și disparate, cu toate că subiectele pot fi variate, ci formează o mare rețea în care ele toate comunică și exprimă povestea vieții mele pe diferite registre.

Anca Ciupitu – Transport en commun, 12″x12″.

EH: Ce alte expoziții ai în pregătire?
AC: Lucrez la un proiect care se numește Le Jardin des couleurs et de la diversité, cu gruparea de pictori PAV (les passionnés des arts visuels) și care se va concretiza cu o expoziție și o carte cu artiștii și operele lor, în prima jumătate a anului 2020. Voi continua, de asemenea, șirul de expoziții cu grupările de artiști din care fac parte, prin care s-a creat un obicei consecvent de a lucra și expune.

EH: Mulțumesc, Anca Ciupitu! Îți dorim mult succes cu aceste expoziții pe care le pregătești și care vor constitui subiectul unor noi articole în Accent Montreal.

Anca Ciupitu, repere biografice
De formație inginer (diplomată a Facultății Politehnice, secția electrotehnică), Anca Ciupitu a început să expună la Montreal în 2004. În 2010, lucrarea sa Le rêve interdit s-a bucurat de atenția juriului concursului de artă de la Centrul Cultural Pierrefonds. În următorii doi ani, 2011 și 2012, în cadrul aceluiași concurs, ea a fost recompensată cu câte o mențiune de onoare pentru tablourile Le Chaos și respectiv Dédoublement.

Anca Ciupitu expune adesea alături de nume de excepție ale picturii canadiene și quebecheze prin intermediului Galeriei Exib’Art, în a cărei impresionantă colecție se regăsesc lucrări de Marc-Aurèle Fortin, Marcelle Feron, Bruno Côté etc. Artista face parte și din colectivul de artiști vizuali montrealezi intitulat Groupe M și este membră în Association des Artistes de St-Laurent.

În luna aprilie 2019, lucrarea sa La vieille grange (ulei pe pânză, 12”x12”) a primit mențiunea specială La grande distinction la cea de-a 34-a ediție a Concursului internațional de arte vizuale Son et Lumière al CAPSQ (Cercle des artistes peintres et sculpteurs du Québec).

Picturile sale fac parte din colecții private importante din Canada, Germania, Franța, Statele Unite și România.

Iată cum talentata Anca Ciupitu își descrie relația cu arta: „M-am întrebat de multe ori de unde vine acest impuls gestual de a desena, care pentru mine apare în mod instinctiv, neimpus, în același fel simplu în care un altul fredonează în baie. Și nu am putut găsi o altă explicație mai elevată decât că trebuie să fie rezultatul unei nevoi de comunicare primară, de conștientizare și împărtășire a revelației, fie ea și minoră, de tipul: iată a răsărit soarele! Trebuie că este o încercare de a regăsi tărâmul copilăriei și inocenței, în care totul este posibil. Trebuie să fie ultima instanță, încercarea de a expansiona acea fracțiune de fericire cu care ne întâlnim întâmplător și pe lângă care trecem cu nonșalanță în cursa noastră zilnică, grăbită, pentru a nu întârzia la emisiunea preferată de la ora 7.”

Pentru mai multe detalii despre Anca Ciupitu și lucrările sale vizitați: www.ancaciupitu.wix.com/painting.

CITIȚI ȘI:

Anca Ciupitu la Musée des maîtres et artisans du Québec, în expoziția Tisser vos rêves
Anca Ciupitu la Musée des maîtres et artisans du Québec, în expoziția Espérance – Rêves et espoirs

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

five + five =