Un studiu chinez recent, preluat de presa românească și internațională, a încercat să stabilească o corelație între grupa de sânge și rata infectării cu SARS-CoV-2. Concluzia studiului, conform cercetătorilor chinezi, este următoarea: „persoanele cu grupa de sânge A au un risc mare decât cei cu grupa de sânge 0 sub raportul ratei de infectare și al severității bolii”. Citind articolul, vom vedea că această concluzie suportă o serie de comentarii, notează Scientia.ro. Cercetarea are o serie de limitări, pe care le evidențiem în articol. Să vedem, așadar, ce spune studiul, după o lectură atentă.

Iată ce arată, în cifre, studiul, pe care-l puteți citi integral aici (eng.):
● S-au colectat probe de sânge de la 1.775 pacienți infectați cu noul coronavirus de la Spitalul Jinyintan, Wuhan, China; 113 pacienți de la Spitalul Renmin, Universitatea Wuhan, China; 285 pacienți de la Spitalul poporului nr. 3, Shenzhen, China.

● S-a stabilit modul în care sunt distribuite grupele de sânge (A, B, AB și 0) în populație, pe baza următoarelor eșantioane: 3.694 de persoane din Wuhan; 23.386 din Shenzhen.

Distribuția grupelor de sânge în Wuhan (calculată pe baza celor 3.694 persoane):
32,16% – grupa A
24,90% – B
9,10% – AB
33,84% – 0
Distribuția grupelor de sânge în cei infectați (1.775 pacienți, Spitalul Jinyintan), comparat cu distribuția grupelor de sânge în populație:
37,75% – grupa A: 670 persoane infectate vs. 571 persoane (dacă distribuția celor infectați, pe baza grupei de sânge, ar fi fost similară cu distribuția grupelor de sânge în populația normală, adică 32,16%)
26,42% – B: 469 persoane vs. 442 (dacă ar fi fost 24,90%)
10,03% – AB: 178 persoane vs. 161 (dacă ar fi fost 9,10%)
25,80% – 0: 458 persoane vs. 600 (dacă ar fi fost 33,84%)

Dintre cei 1.775 de pacienți 206 au decedat. Pe grupe de sânge, procentele deceselor sunt următoarele: grupa A: 41,26% (85 de persoane); grupa B: 24,27% (50); grupa AB: 9,22% (19); grupa 0: 25,24% (52). Ca și în cazul numărului total de infecții, diferențe semnificative apar doar în cazul grupelor A și 0.

● Distribuția grupelor de sânge în Shenzhen (calculată pe baza celor 23.386 persoane):
28,77% – grupa A
25,14% – B
7,32% – AB
38,77% – 0
Distribuția grupelor de sânge în cei infectați (285 pacienți de la Spitalul poporului nr. 3, Shenzhen), comparat cu distribuția grupelor de sânge în populație:
28,77% – grupa A: 82 infectați vs. 82 (dacă ar fi fost infectați 28,77%)
29,12% – B: 83 vs. 72 (dacă ar fi fost 25,14%)
13,68% – AB: 39 vs. 21 (dacă ar fi fost 7,32%)
28,42% – 0: 81 vs. 110 (dacă ar fi fost 38,77%)

Distribuția grupelor de sânge în Shenzhen (calculată pe baza celor 23.386 persoane):
28,77% – grupa A
25,14% – B
7,32% – AB
38,77% – 0
Distribuția grupelor de sânge în cei infectați (113 pacienți de la Spitalul Renmin, Shenzhen), comparat cu distribuția grupelor de sânge în populație:
39,82% – grupa A: 45 infectați vs. 33 (dacă ar fi fost infectați 28,77%)
22,12% – B: 25 vs. 28 (dacă ar fi fost 25,14%)
13,3% – AB: 15 vs. 8 (dacă ar fi fost 7,32%)
24,78% – 0: 28 vs. 44 (dacă ar fi fost 38,77%).

Ce observăm? Datele spun povești diferite, totuși, de la spital la spital. O concluzie cu ceva consistență este: cei cu grupa 0 au fost mereu mai puțini decât ar fi fost în cazul unei distribuții a infecțiilor similare cu distribuția grupelor de sânge în populație.

● Diferența între numărul de pacienți real și cel „așteptat”, pe baza distribuției grupelor de sânge (valori absolute):
Cei cu grupa A au avut:
+99 în studiul 1 (1.775 pacienți); +0 în studiul 2 (285 pacienți); +12 în studiul 3 (113 pacienți).
Cei cu grupa B au avut:
+27 în studiul 1 (1.775 pacienți); +11 în studiul 2 (285 pacienți); -3 în studiul 3 (113 pacienți).
Cei cu grupa AB au avut:
+17 în studiul 1 (1.775 pacienți); +18 în studiul 2 (285 pacienți); +7 în studiul 3 (113 pacienți).
Cei cu grupa 0 au avut:
-142 în studiul 1 (1.775 pacienți); -29 în studiul 2 (285 pacienți); –16 în studiul 3 (113 pacienți).

Iată o serie de limitări, admise și de cercetători:
● numărul de pacienți este mic, în special în două cazuri din trei;
● nu au fost folosite date cu privire la alte afecțiuni ale pacienților, care, în multe cazuri, fac diferența dintre spitalizare și nespitalizare.

Așadar, ce rămâne din acest studiu?
● Este un studiu preliminar.
● Indică faptul că cei cu grupa 0 ar putea avea o rezistență un pic mai mare decât cei cu celelalte grupe, dar în niciun caz nu indică imunitatea la boală.
● Sunt discrepanțe între cele trei studii sub aspectul procentului numărului de infectați cu grupa A.
● Pare că în cazul celorlalte grupe de sânge, B și AB, nu putem trage vreo concluzie utilă.
● Nu este clar care ar putea fi cauza diferențelor constatate.

Suplimentar: Care sunt diferențele între cele patru tipuri de sânge?

Membrana celulelor roșii din sângele nostru conţine mai multe antigene dintre care cele mai importante sunt antigenele A, B şi 0. După grupa sanguină specia umană este împărțită în persoane cu grupa 0, cu grupa A, cu grupa B şi cu grupa AB. Fiecare persoană moștenește un antigen de la un părinte şi un antigen de la celălalt părinte; aceste antigene îi  determină grupa sanguină.

Antigenele A şi B sunt antigene „dominante”. Acest lucru înseamnă că dacă o persoană are un antigen B şi un antigen 0, antigenul dominant B va determina tipul grupei sanguine al persoanei. Mai mult, două persoane cu acelaşi tip de sânge pot avea perechi de antigene diferite, adică o persoană cu grupa sanguină A, poate avea antigene AA ori antigene A0 (iar cum A este dominantă, 0 nu va fi vizibilă în grupa de sânge).

Contrar opiniei unora, este foarte posibil ca un copil să aibă o grupă sanguină complet diferită de a părinţilor, chiar dacă aceştia au amândoi aceeaşi grupă sanguină. De exemplu, dacă cei doi părinţi au grupa sanguină B şi au antigenii B şi O, copiii pot moşteni antigenii B şi B (B de la fiecare părinte) ori B şi O (B de la un părinte, 0 de la celălalt).

Acest articol a fost publicat de Scientia.ro, unul dintre cele mai importante site-uri de popularizare a științei și de demontare a miturilor pseudoștiințifice în limba română. Scientia.ro prezintă zilnic articole și știri, are o secțiune de bloguri și una destinată întrebărilor din partea cititorilor.

CITIȚI ȘI:

De ce va dura mai mult de un an pentru ca un vaccin COVID-19 să ajungă pe piață
Poate proteja vaccinul BCG de COVID-19?
De ce copiii se îmbolnăvesc mai puțin de COVID-19?