Atât beneficiile cât și efectele adverse ale canabisului sunt atestate de cercetări științifice. Dar, deși în ultimii ani numărul și amploarea acestora a crescut, este încă nevoie de studii pentru a determina totalitatea implicațiilor la nivel de sănătate publică pe care consumul de canabis îl poate avea.

Utilizarea canabisului (marijuana) în scopuri medicale a fost legalizată în Canada încă din 2001. Potrivit legii intitulate Access to Cannabis for Medical Purposes Regulations decizia de a recurge la un astfel de tratament revine pacientului și doctorului său. Există mai multe afecțiuni în care utilizarea canabisului ar putea fi benefică, precum Parkinson, cancer, HIV/SIDA, scleroză multiplă, insuficiență renală, depresie etc.

CUM ACȚIONEAZĂ CANABISUL?
Marijuana conține câteva sute de compuși chimici. Printre aceștia se află o categorie unică, specifică acestei plante, numiți canabinoizi. Există mai multe tipuri de canabinoizi, dintre care cei mai importanți sunt delta-9 tetrahidrocanabinolul (THC), un compus psihoactiv, şi cannabidiolul (CBD), un compus anti-psihoactiv. Diferența dintre cânepa obișnuită și marijuana constă în cantitatea de THC pe care acestea o conțin: în marijuana THC este principalul ingredient activ și se găsește în proporție de peste 20%; în cânepă acesta nu depășește 0,3%, dominant fiind cannabidiolul.

Din punct de vedere medical, THC și CBD au multe efecte similare, însă CBD nu produce euforie, acel „high” asociat drogului, care de fapt provine din THC. De aceea spunem că THC este un compus molecular psihoactiv, iar CBD unul anti-psihoactiv.

CITIȚI ȘI: Legalizarea canabisului în Canada. Zece lucruri de știut

BENEFICII MEDICALE
Oamenii utilizează marijuana (canabisul) de cel puțin 3000 de ani pentru a trata diverse afecțiuni. Totuși, larg răspândita idee că aceasta reprezintă un tratament eficace pentru o multitudine de probleme medicale este falsă, nesusținută de date științifice. Iată o trecere în revistă (non-exhaustivă) a principalelor efecte terapeutice ale canabisului pe care cercetările de până acum le indică:

■ Atenuarea durerilor cronice. Durerea cronică reprezintă principala formă de dizabilitate în Canada, afectând 6 milioane de persoane (19% din populație), după cum arată Statistique Canada. În 2017, o metaanaliză întreprinsă de National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine (SUA) privind beneficiile și efectele adverse ale canabisului, care s-a aplecat asupra a mai bine de 10,000 de studii științifice, a arătat că marijuana (sau produsele care conțin canabinoizi) sunt eficace în diminuarea durerilor cronice. Ea nu este potrivită pentru dureri severe, ce cele postoperatorii sau în cazul unei fracturi, însă poate fi utilizată cu succes în nevralgii, fibromialgie, endometrioză, chisturi interstițiale și orice altă boală ce se caracterizează prin durere cronică.

■ Tratarea simptomelor bolilor mintale. Sub titlul Medical cannabis and mental health: A guided systematic review, o echipă de cercetători a publicat (în 2017) o amplă analiză a întregii literaturi medicale privind utilizarea canabisului în tratamentul bolilor mintale. Concluzia: datele științifice sprijină utilizarea canabisului pentru ameliorarea simptomelor depresiei și ale stresului posttraumatic, însă nu și cele ale tulburării bipolare și psihozelor. În ceea ce privește anxietatea, cercetările nu sunt pe deplin concludente, unele indicând că marijuana ar putea ajuta, altele că din contră, un consum regulat ar spori riscul de tulburări de anxietate.

■ Cancerul. Canabinoizii luați pe cale orală au rezultate foarte bune împotriva stării de greață și a vărsăturilor cauzate de chimioterapie, iar câteva studii de talie redusă au ajuns la concluzia că și fumatul de canabis ar putea avea aceste efecte. În plus, canabisul stimulează pofta de mâncare, acționând asupra hormonilor care reglează apetitul, astfel că el se poate utiliza cu succes nu doar în cazul pacienților bolnavi de cancer, ci al tuturor celor care suferă de o boală cronică acompaniată de lipsa poftei de mâncare (și de o pierdere substanțială în greutate).

Există câteva studii conduse pe celule canceroase care sugerează că acești compuși moleculari – canabinoizii – ar putea încetini sau chiar vindeca anumite tipuri de cancer. Totuși, studiile care au testat aceste ipoteze pe subiecți umani au arătat că aceștia nu sunt eficienți în controlarea sau vindecarea cancerului.

■ Scleroza multiplă și Parkinson. Pe termen scurt, canabinoizii pot contribui la reducerea spasticității (încordare musculară și rigiditate și inabilitatea de a controla mușchii) la cei care suferă de scleroză multiplă, însă efectele pozitive sunt destul de modeste.

Datorită acestei calități de relaxant muscular canabisul este adesea întrebuințat pentru a reduce tremorul, simptom clinic tipic al bolii Parkinson.

■ Epilepsie. Cannabidiolul (CBD) este eficace în tratarea a două forme rare și severe de epilepsie, foarte dificil de controlat cu alte medicamente: sindromul Lennox-Gastaut și sindromul Dravet. Acesta din urmă este un tip ce se manifestă la copii. Cannabidiolul reduce frecvența convulsiilor, însă nu este lipsit de efecte secundare: un studiu din 2017 (Trial of Cannabidiol for Drug-Resistant Seizures in the Dravet Syndrome) care atestă rolul CBD-ului în scăderea numărului de convulsii la copiii afectați de sindromul Dravet notează că vasta majoritate a celor care au participat la studiu au raportat efecte adverse ca vărsături, oboseală și febră.

Există și situații în care deși canabisul are un efect pozitiv el nu este recomandat, ca de exemplu în cazul glaucomului. Glaucomul este o boală de ochi, manifestată prin deteriorarea progresivă a nervului optic, cauzată de cele mai multe ori de creșterea presiunii intraoculare. La ora actuală, singura modalitate de a controla această boală și de a împiedica pierderea vederii este reducerea presiunii intraoculare. Canabisul, mai precis compusul THC, acționează asupra acesteia reducând-o, însă efectul este temporar, de doar câteva ore. Or, în tratamentul glaucomului presiunea intraoculară trebuie controlată 24 de ore din 24. Pentru asta, un pacient ar trebui să fumeze 6-8 țigări de marijuana pe zi, lucru complet contraindicat datorită efectelor adverse cu care canabisul în exces este asociat.

CITIȚI ȘI: Logica piețelor financiare va face legea pe piața canabisului

RISCURILE ASOCIATE CONSUMULUI DE CANABIS
Mitul potrivit căruia canabisul este un tratament miracol pentru o sumedenie de afecțiuni este adesea însoțit de ideea că el nu are efecte adverse și că nu creează dependență. Nimic mai fals! Există o multitudine de studii științifice care documentează efectele negative pe care canabisul le poate avea asupra sănătății.

■ Probleme de sănătate mintală. Consumul zilnic de canabis poate exacerba simptomele tulburării bipolare. De asemenea, un consum regulat a fost asociat cu un risc sporit de a experimenta gânduri suicidare și psihoze, incluzând chiar și schizofrenie.

■ Boli respiratorii. Fumatul regulat de marijuana crește șansele de a dezvolta o tuse cronică, dar încă nu este foarte clar dacă acest obicei acționează pentru a deteriora funcția pulmonară sau pentru a spori riscul de astm şi boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). La ora actuală nu a fost dovedită o legătură concludentă între canabis (fumat) și cancer de plămâni, însă un studiu din 2014 intitulat Marijuana and lung diseases sugerează că este plauzibil ca acesta să contribuie la declanșarea cancerului pulmonar.

■ Adicție. Canabisul creează adicție, iar acest fapt este subliniat chiar de guvernul Canadei, care citează în acest sens un studiu din 2011. Potrivit acestui studiu, 9% din cei care de-a lungul vieții experimentează cu canabis vor deveni dependenți.

■ Dezvoltarea creierului. Utilizarea canabisului în adolescență poate avea consecințe dramatice și de lungă durată asupra creierului, potrivit unui studiu canadian (Université de Montréal) publicat în octombrie a.c. Impactul acestui drog asupra tinerilor din punct de vedere al abilității de gândire, memoriei și comportamentului este mai nociv și mai de lungă durată decât cel al alcoolului.

Adolescenții și tinerii sunt mai vulnerabili la efectele nefaste ale canabisului deoarece creierul lor nu este pe deplin format. Creierul uman se maturizează în jurul vârstei de 25 de ani. Partea creierului care continuă să se dezvolte este cortexul prefrontal, zonă implicată în activarea unor factori importanţi precum atenţia, planificarea, luarea deciziilor, controlul, gândirea logică, dezvoltarea personalităţii şi memoria pe termen scurt. THC, substanța euforică din canabis, afectează „mașinăria” creierului care dictează dezvoltarea sa. Cu cât concentrația de THC este mai mare în canabis, cu atât daunele sunt mai mari. Subliniem deci că educația adolescenților acasă și la școală asupra riscurilor asociate utilizării canabisului este absolut necesară.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la  Super-cliniques GMF-Réseau.

CITIȚI ȘI: La cine vor merge milioanele de dolari proveniți din canabisul legalizat?

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

four + one =