Inflamația este o componentă esenţială a sistemului de vindecare al organismului, însă atunci când se cronicizează, devine o problemă majoră.
Inflamația joacă un rol crucial în vindecarea unei leziuni, în protejarea organismului și în menținerea lui într-o stare bună de sănătate. Există deci un tip benefic de inflamație. Prea mult dintr-un lucru bun devine însă nociv și așa se întâmplă și cu inflamația, după cum se arată într-un articol de la Harvard Medical School.
Inflamație acută și cronică
Există două tipuri de inflamație: acută și cronică. Cei mai mulți dintre noi sunt familiari cu cea acută – o reacție imediată, de scurtă durată, caracterizată de roșeață și tumefiere, ambele locale, creșterea temperaturii și durere. Ea apare ca un mecanism de apărare al organismului la o agresiune – infecție, iritație, leziune. Sistemul imunitar eliberează celule albe (numite și leucocite) pentru a izola și proteja țesuturile afectate, lezate sau infectate.
Inflamația acută este așadar felul în care organismul nostru se luptă cu infecțiile. Ea ajută la accelerarea procesului de vindecare. Din acest punct de vedere, inflamația este benefică, deoarece ea are un rol protector.
În schimb, atunci când inflamația se amplifică și persistă în timp iar sistemul imunitar continuă să pompeze celule albe și alți mesageri chimici care prelungesc procesul inflamator, avem de-a face cu o inflamație cronică. Organismul reacționează ca și cum ar fi constant sub atac, astfel că sistemul imunitar continuă să lupte la nesfârşit. În acest fel inflamația acută se transformă într-una cronică.
Când acest lucru se întâmplă, leucocitele din sânge pot ataca țesuturile și organele sănătoase din apropiere. De exemplu, în cazul unei persoane supraponderale și cu grăsime viscerală, i.e. grăsimea care se formează în jurul organelor, sistemul imunitar poate vedea aceste celule adipoase ca pe o amenințare, atacându-le. Cu cât respectiva persoană e mai supraponderală, cu atât corpul său poate rămâne mai mult într-o stare de inflamație.
Pericolul inflamației cronice
Inflamația cronică este un flagel modern asociat cu o multitudine de afecțiuni, de la bolile de inimă, la cancer, artrită, depresie, diabet, boli neurodegenerative, boli gastrointestinale (colită ulcerativă, Crohn) etc.
Inflamația cronică este de nivel scăzut și nu are, de cele mai multe ori, simptome clar perceptibile și din această cauză ea este și mai periculoasă.
Cum inflamația cronică se poate instala pe o lungă perioadă de timp, nu este ușor de stabilit care este impactul său exact. Inflamația cronică crește riscul afecțiunilor enumerate mai sus sau este un efect al acestora? Nu este întotdeauna clar.
Cum se poate dezvolta?
Există mai multe moduri în care inflamația cronică se poate dezvolta. Este posibil ca agresiunea iniţială să persiste, sistemul imunitar neputând să elimine organismul infecțios, substanța iritantă sau toxina chimică ce a declanșat procesul inflamator. Sistemul nostru imunitar este destul de bun în eliminarea invadatorilor, însă uneori agenții patogeni rezistă chiar și celor mai bune mijloace de apărare și se ascund în țesuturi, provocând un răspuns inflamator repetat.
O altă posibilitate este că sistemul imunitar percepe o amenințare atunci când nu există una. Într-o boală autoimună, sistemul nostru de apărare devine excesiv de sensibilizat la celulele și țesuturile sănătoase ale corpului. Drept urmare, el reacționează împotriva articulațiilor, intestinelor sau a altor organe și țesuturi ca și cum ele ar fi periculoase. Pe măsură ce răspunsul inflamator continuă, acesta dăunează corpului în loc să-l vindece.
Un stil de viață nesănătos poate, de asemenea, fi un factor declanșator al unei inflamații continue. Fumatul, sedentarismul, o dietă bogată în zahăr și carbohidrați rafinați, precum și dezechilibrul aportului de grăsimi omega-3 și omega-6, contribuie la inflamația cronică. Rețineți că la nivel planetar, trei din cinci persoane mor din cauza unei boli asociate cu inflamația cronică.
Simptome ale inflamației cronice
Semnele inflamației cronice nu sunt la fel de evidente ca cele ale inflamației acute. Inflamația cronică este adesea „invizibilă”, deoarece nu prezintă semne fizice revelatoare la fel ca cea acută. Ea poate fi totuși generalizată sau localizată în zone specifice ale corpului și, prin urmare, felul în care se manifestă poate varia considerabil, cum ar fi:
● oboseala și lipsă de energie
● depresie, anxietate
● dureri musculare și dureri articulare
● constipație, diaree și alte afecțiuni gastrointestinale
● modificări ale greutății sau apetitului
● dureri de cap
● o stare mentală neclară („ceață cerebrală”).
Desigur, multe alte afecțiuni au aceste simptome. Cea mai bună modalitate de a detecta inflamația cronică este o evaluare făcută de către medicul dumneavoastră prin analiza simptomelor, o examinare fizică și un test sanguin. Este vorba de un test care măsoară o proteină produsă de ficat, proteina C reactivă (c-reactive protein – CRP), care crește ca răspuns la inflamație. Un nivel CRP între 1 și 3 miligrame pe litru de sânge semnalează adesea un nivel scăzut, dar cronic, de inflamație. Rata de sedimentare a eritrocitelor este un alt test de sânge pentru inflamație. Este utilizat pentru persoanele cu afecțiuni inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă.
Gestionarea inflamației cronice cu ajutorul stilului de viață
Dieta și exercițiile fizice au un impact deosebit de puternic asupra gestionării inflamației cronice, deoarece ambele pot ajuta la controlul greutății și la îmbunătățirea somnului. Reducerea grăsimii abdominale, cea care produce substanțe chimice pro-inflamatorii, este esențială.
Deși nu se poate da un verdict clar în privința unei anume diete și prevenirea inflamației cronice, există suficiente dovezi că unele alimente promovează iar altele inhibă răspunsului inflamator. De exemplu, zahărul rafinat este o sursă majoră de inflamație. Însă nu doar zahărul ca atare trebuie evitat, ci toate alimentele care cresc brusc nivelul de insulină, mai precis alimentele „albe” – cele cu făină albă și zahăr adăugat (pâine, paste, dulciuri, băuturi răcoritoare etc.).
Invers, pentru a reduce inflamația, dieta noastră trebuie să fie bogată în alimente naturale, neprocesate și bogate în antioxidanți cunoscuți sub numele de polifenoli. Exemplele includ toate tipurile de fructe de pădure, cireșe, prune, struguri roșii, ceapă, curcuma, ceai verde și legume cu frunze verzi închise, cum ar fi spanacul, kale, arugula, varza etc.
Exercițiile fizice regulate pot și ele ajuta la protejarea împotriva afecțiunilor asociate cu inflamația cronică, în special a bolilor de inimă și a obezității. Un studiu din 2017 publicat în Brain, Behavior, and Immunity a constatat că doar 20 de minute de exerciții cu intensitate moderată (în acest caz, mersul pe o bandă de alergat) pot avea un efect antiinflamator.
Dacă fumați, lăsați-vă! Renunțarea la acest obicei poate duce la o reducere dramatică a nivelurilor de inflamație în doar câteva săptămâni, spun experții. Și limitați sau chiar renunțați de tot la consumul de alcool – faptul că alcoolul în moderație poate fi util ca antioxidant este mai degrabă un mit.
Verificați-vă colesterolul. Un nivel ridicat al colesterolului LDL (cel rău) poate duce la un răspuns inflamator în artere, restricționând fluxul sanguin.
Nu în ultimul rând, dacă atunci când vă spălați pe dinți sau folosiți ața dentară vă sângerează gingiile, este posibil să aveți o inflamație a gingiilor. Programați-vă la dentist și fiți mai atenți cu igiena orală.
