Atitudinea generală vizavi de schimbările climatice, cea mai amplă și presantă problemă de mediu la ora actuală, este una mixtă.

În rândul organizațiilor și comunităților științifice există un consens privind faptul că Terra își schimbă climatul. La nivel planetar, temperaturile cresc, fenomenele meteorologice devin din ce în ce mai severe și haotice, iar în spatele acestor schimbări se află activitatea umană.

În rândul opiniei publice dezbaterea este însă foarte puternică, scepticismul și confuzia fiind întreținute voit, cu foarte mulți bani. Așa se face că există încă multe persoane sub impresia că schimbările climatice, dacă există, nu se datorează activităților umane, că acest lucru nu a fost încă pe deplin dovedit științific.

Într-un studiu efectuat la Drexel University (California) și publicat la sfârșitul lui 2013 („Dark Money Funds Climate Change Denial Effort”, Scientific American) se arată că marea majoritate a banilor care finanțează confuzia și dezinformarea în rândul populației, care subminează sprijinul publicului pentru politici verzi și eforturile guvernelor în a adopta măsuri concrete pentru reducerea gazelor cu efect de seră, sunt „dark money”, adică bani proveniți din surse ce nu pot fi identificate. Cele care pot fi identificate duc spre diverse fundații conservatoare – Searle Freedom Trust, John Williams Pope Foundation, Howard Charitable Foundation, Sarah Scaife Foundation, pentru a numi câteva dintre ele – care promovează un capitalism extrem, de tipul laissez-faire.

De aceea este necesar să reamintim cauzele și efectele schimbărilor climatice bazându-ne pe știință nu pe propagandă. Informațiile utilizate provin dintr-un dosar întocmit de National Geografic pe această temă.

Activitatea umană determină schimbările climatice, inclusiv creșterea temperaturii globale
Temperatura medie pe planeta noastră crește la o rată de aproape două ori mai mare ca acum 50 de ani. Această încălzire rapidă nu poate fi explicată doar prin cicluri naturale. Singura modalitate de a o explica este de a include efectul gazelor cu efect de seră (GES) emise de activitățile umane.

CITIȚI ȘI: Antropocenul sau epoca omului care schimbă planeta

Pentru a ajunge la o concluzie științifică privind schimbările climatice, ONU a creat în 1988 grupul numit Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC). IPCC se întrunește o dată la câțiva ani pentru a analiza cele mai recente date științifice disponibile și a le rezuma într-un raport. Raportul este rezultatul unui consens între sute de cercetători de vârf. 

Încălzirea globală este cauzată de mai multe gaze cu efect de seră pe care oamenii le emit. Cele mai multe provin din arderea combustibililor fosili de către mașini, clădiri, fabrici și centrale electrice. Gazul responsabil pentru cea mai mare parte a încălzirii este dioxidul de carbon.

Una dintre primele concluzii ale IPCC a fost că încălzirea globală este cauzată de mai multe gaze cu efect de seră pe care oamenii le emit. Cele mai multe provin din arderea combustibililor fosili de către mașini, clădiri, fabrici și centrale electrice. Gazul responsabil pentru cea mai mare parte a încălzirii este dioxidul de carbon (CO2). Alte GES care contribuie sunt: metanul, eliberat de depozitele de deșeuri, industria gaziferă și petrolieră și de agricultură (în special din sistemele digestive ale animalelor de pășunat); oxidul de azot, provenit din îngrășăminte; gazele utilizate pentru refrigerare și procese industriale; pierderea pădurilor care altfel ar stoca CO2.

Nivelurile actuale ale dioxidului de carbon, metanului și oxidului de azot din atmosferă sunt cele mai mari din ultimii 800.000 de ani, iar capacitatea lor de a capta căldura schimbă climatul în multiple feluri.

Când aceste gaze pe care activitățile umane le eliberează în atmosferă captează căldură, se crează acel „efect de seră”. Ele lasă lumina să treacă, însă „prind” căldura ce radiază de pe suprafața pământului împiedicând-o să se disipeze în spațiu, întocmai precum pereții de sticlă ai unei sere. Cu cât cantitatea de GES este mai mare în atmosferă, cu atât efectul de seră este mai dramatic iar încălzirea mai mare.

CITIȚI ȘI: Câteva obiceiuri simple pentru a proteja mediul înconjurător

În ciuda avertismentelor oamenilor de știință, eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice se dovedesc a fi insuficiente, căci emisiile de dioxid de carbon provenite de la combustibili fosili continuă să crească, atingând niveluri record în 2018.

Semnele încălzirii globale sunt peste tot și sunt mai complexe decât o creștere a temperaturii
Din 1906, temperatura medie globală a crescut cu 0,9 grade Celsius. În Canada situația e mult mai gravă, căci potrivit unui raport întocmit de Environment and Climate Change Department, Canada se încălzește de două ori mai rapid ca restul planetei: din 1948, temperatura anuală medie a crescut cu 1,7 grade Celsius. În Nord, încălzirea este și mai dramatică, de aproape trei ori cea globală: 2,3 grade Celsius, în medie, pe an.

Potrivit oamenilor de știință, mai mult de jumătate din ghețarii montani din Glacier National Park (British Columbia) s-au topit. FOTO: www.canadiangeographic.com.

Raportul, intitulat Canada’s Changing Climate, semnalează și faptul că pe lângă aceste creșteri de temperatură, Canada are parte de mai multe precipitații iarna și de vreme mai secetoasă vara, propice incendiilor de pădure și penuriei de apă, precum și de un risc sporit de inundații în zonele de coastă.

Documentul indică în mod clar faptul că deși încălzirea din Canada este datorată unei combinații între variațiile naturale ale climatului și activitatea umană, factorul uman este dominant, în special datorită emisiilor de GES.

CITIȚI ȘI: Taxa pe carbon: Cât de necesară, cât de eficace?

Mulți cred că încălzire globală și schimbări climatice sunt sinonime, însă oamenii de știință folosesc sintagma „schimbări climatice” pentru a se referi la schimbările complexe care afectează condițiile meteorologice și climatice ale planetei noastre. Schimbările climatice includ nu doar o creștere a temperaturii medii anuale, ci și intensificarea fenomenelor meteo extreme, creșterea nivelului mărilor, migrarea unor specii de animale datorită modificărilor de habitat și multe altele.

Impactul schimbărilor climatice este deci multiplu:
■ Gheața se topește peste tot pe planetă, în special la poli, de la ghețari montani, la calote glaciare din Antarctica de Vest și Groenlanda și banchize de gheață arctice.
■ Topirea gheții are ca efect creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Anual acesta crește cu 3,2 milimetri, rata accelerându-se în ultimii ani.
■ Multe specii sunt forțate să migreze nord și la altitudini mai înalte – de la plante, la unele specii de fluturi sau vulpi. Altele, precum pinguinul Adélie din Antarctica, au cunoscut o împuținare dramatică. În schimb țânțarii, căpușele, meduzele și insectele dăunătoare culturilor agricole se înmulțesc și se răspândesc.
■ Precipitațiile (ploile și ninsorile) au devenit mai abundente, în medie, la nivel global, însă și secetele mai severe, cu tot cortegiul de probleme pe care le antrenează: focuri de pădure, penurie de apă, culturi compromise, foamete.      

CITIȚI ȘI:
Cel mai important avertisment dat omenirii
Promisiunile deșarte ale Canadei privind schimbările climatice
Taxa pe carbon, un subiect asaltat de mituri și fake news

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

41 − thirty five =