Când aud de „ficat gras” (foie gras în franceză, fatty liver în engleză) foarte mulți cred că nu este vorba de o boală în adevăratul sens al cuvântului. Steatoza hepatică – cum se numește ficatul gras în termeni medicali – este însă cât se poate de alarmantă, pentru ca de la ea pot porni bolile hepatice grave, ca ciroza și insuficiența hepatică. Din fericire, ea este reversibilă.

PERICOLELE FICATULUI GRAS
Ficatul gras apare atunci când în celulele ficatului se acumulează grăsimi (lipide) și nu se mai elimină, îngreunând funcționarea celulelor hepatice.

De multe ori, steatoza hepatică nu dezvoltă complicații. Alte ori, cei care suferă de această afecțiune sunt mai puțin norocoși. Grăsimile acumulate în celulele hepatice pot să provoace o inflamație a ficatului cunoscută sub numele de steatohepatită („steato” – grăsime,  „hepatită” – inflamație). Ca orice forma de hepatită, steatohepatita netratată se poate complica, la rândul ei, cu fibroză. Când țesutul hepatic se fibrozează, în structura lui se formează cicatrice (leziuni). Dacă nici în acest stadiu nu se intervine cu tratament, fibroza poate duce la ciroză, stadiu în care țesutul normal hepatic este înlocuit cu un număr foarte mare de cicatrice. Ficatul nu mai funcționează optim, ciroza severă ducând, în continuare, la insuficiență hepatică, moment în care transplantul de ficat rămâne singura soluție de tratament.

SIMPTOME
Steatoza hepatică ridică o mare problemă: în majoritatea cazurilor nu dă simptome. Atunci când totuși apar, ele sunt suficient de vagi pentru a fi trecute cu vederea sau pentru a fi date pe seama altei afecțiuni și deci ignorate până când nu se mai poate face mare lucru pentru a salva ficatul. Aceste simptome vagi sunt oboseala și jena sau durerea în partea dreaptă a abdomenului. Tocmai de aceea, ficatul gras este descoperit cu ocazia unei ecografii abdominale de rutină ori, din păcate, atunci când se ajunge deja la ciroză. Cum nu sunt prea mulți cei care-și fac periodic analize de rutină și cu atât mai mult o ecografie, se estimează că numărul celor care suferă de steatoza hepatică este mult mai mare decât cel evidențiat de statistici.

FACTORI DE RISC
Cel mai adesea, boala apare la persoanele de vârstă mijlocie și în mare parte bărbați – de foarte multe ori, steatoza hepatică se declanșează pe fondul consumului de alcool (caz în care vorbim de steatoza hepatică alcoolică), iar cei care au acest viciu sunt, în mare parte, bărbați. De reținut: o persoană care consumă 60 g de alcool pur pe zi va face steatoză într-un interval de cinci ani. Sensibilitatea la alcool diferă însă de la un organism la altul, la fel ca și efectele nocive ale acestuia. În multe cazuri, este nevoie de o cantitate de alcool mult mai mică pentru ca ficatul să se încarce cu grăsimi.

Nu doar consumatorii de alcool sunt predispuși la ficat gras. Steatoza non-alcoolică este depistată mai des la femei, tot de vârsta a doua, cu diverse probleme medicale asociate. De exemplu, excesul de greutate: specialiștii estimează că nu mai puțin de 70% dintre obezi au ficat gras. Dacă intervine și consumul de alcoole, riscul ajunge aproape de 95%.

Deloc de ignorat este și categoria diabeticilor, un procent foarte mare de persoane din rândul acestora suferind de ficat gras. S-a observat însă că numai diabetul de tip 2 favorizează steatoza hepatica, nu și cel de tip 1.

De asemenea, și cei care au un nivel ridicat al colesterolului sunt mai predispuși la steatoză hepatică. Din rândul lor, cam 30% se vor confrunta cu această problemă. Dacă și nivelul trigliceridelor este mare, atunci riscul de steatoză urcă până la 90%.

STEATOZA HEPATICĂ ESTE REVERSIBILĂ
Steatoza hepatică este reversibilă, însă nu fără eforturi. În cazul unui băutor de alcool, este esențială renunțarea la acest consum: după aproximativ șase săptămâni de abstinență totală de la alcool, ficatul revine la dimensiuni normale.

O persoană supraponderală sau obeză care suferă de steatoză hepatica trebuie să slăbească, însă pierderea bruscă de greutate nu este indicată, deoarece regimurile hipocalorice drastice nu fac decât să agraveze steatoza.

Este indicat să eliminați: dulciurile, băuturile răcoritoare și sucurile, făinoasele, margarina, brânza și cărnurile foarte grase, prăjelile de orice fel, mezelurile și afumăturile.

Consumați în special vegetalele bogate în fibre alimentare, precum sfecla roșie, varza, broccoli, gulia, morcovii, fasolea, mazărea, merele, dovleacul, zmeura, murele, dar și semințele, cu condiția să nu fie prăjite. Acizii grași Omega 3, care se găsesc în concentrație mare în peștele gras oceanic (sardine, ton, somon) s-au dovedit eficienți în reducerea nivelului trigliceridelor din sânge, așa încât sunt recomandați în cazurile ficatului gras apărut pe fondul unui nivel crescut al trigliceridelor.

Nu uitați însă că avizul medicului și al unui nutriționist privind regimul alimentar și stilul de viață pe care trebuie să-l urmați în cazul acestei afecțiuni sunt absolut necesare.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, șef la Clinique Réseau Diamant.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

eight + two =