Criză climatică din ce în ce mai greu de stopat, creștere rapidă a populației mondiale, extincție masivă în regnul animal și distrugeri de proporții a ecosistemelor planetei – pericolele ce pândesc umanitatea devin din ce în ce mai mari, afirmă peste 15.000 de oameni de știință, într-un avertisment dat omenirii de o amploare fără precedent.
La jumătatea lunii noiembrie 2017, mai mult de 15.000 de oameni de știință din 184 de țări au publicat în revista BioScience o „scrisoare către omenire” pentru a atrage atenția asupra unei grave realități: Terra se apropie de punctul în care nu va mai putea susţine viaţa fără a suferi daune ireversibile.
Scrisoarea este de fapt o actualizare a faimosului Warning from the Union of Concerned Scientists publicat în 1992, după Summitul Pământului de la Rio (Brazilia), și semnat de aproximativ 1.700 de cercetători, între care o sută de laureați cu Nobel. În scrisoarea originală, mințile cele mai luminate din domeniul științific avertizau populația lumii asupra faptului că activitățile noastre împing planeta spre un punct critic și că dacă nu luăm măsurile necesare pentru a frâna emisiile de CO2, defrișările, distrugerea speciilor și poluarea, umanitatea va deveni arhitectul propriei sale distrugeri.
„Ființele umane și lumea naturală sunt pe o traiectorie de coliziune” scriau în 1992 semnatarii primului avertisment. Un sfert de secol mai târziu, traiectoria nu s-a schimbat: cu excepția unor măsuri internaționale luate pentru stabilizarea stratului de ozon în stratosferă, amenințările identificate acum un sfert de secol – disponibilitatea apei potabile, defrișările, numărul redus de mamifere, emisiile de gaze cu efect de seră – se mențin, ba mai mult, se înrăutățesc.
Iată, pe scurt, portretul ultimilor 25 de ani pe care cei 15.000 de biologi, fizicieni, astronomi, chimiști, agronomi, specialiști în climă sau oceane, zoologie sau pescuit, l-au făcut în recenta scrisoare deschisă adresată umanității:
■ Populația numără cu peste 2 miliarde de indivizi mai mult, o creștere de 35% față de acum două decenii jumătate;
■ Cantitatea de apă potabilă pe cap de locuitor la nivel mondial a scăzut cu 26%;
■ Numărul „zonelor moarte” din oceane – locuri în care vietățile abia pot trăi din cauza poluării și a lipsei de oxigen – a crescut cu 75%. 90% din Marea Barieră de Corali moare sau a murit deja. Oceanele sunt într-atât de sufocate de plastic încât peștii au devenit dependenți de consumul acestui material;
■ Aproape 121 de milioane de hectare de pădure au fost defrișate pentru a face loc terenurilor agricole;
■ Emisiile de carbon și temperaturile medii s-au mărit constant. Din 1992, emisiile de carbon au crescut cu 62%;
■ Populația de mamifere, reptile, amfibii, păsări și pești a scăzut cu 29%.
CLASA DE MIJLOC ȘI AMPRENTA SA ECOLOGICĂ
Explozia populației mondiale din ultimele două decenii pune o mare presiune pe „serviciile” furnizate de natură omenirii. Dar nu atât numărul provoacă îngrijorări în comunitatea științifică, ci amprenta ecologică pe care cei 7,6 miliarde de locuitori ai Terrei o au.
Progresele tehnologice și lupta împotriva sărăciei au dat roade: din ce în ce mai mulți semeni de-ai noștri se ridică din sărăcie îngroșând rândurile clasei de mijloc. La nivel planetar, aceasta a cunoscut o creștere spectaculoasă și foarte rapidă, numărând acum peste trei miliarde de persoane; în 2050 se așteaptă ca numărul să se ridice la 5 miliarde. Un lucru pozitiv, care maschează însă o realitate sumbră: creșterea clasei de mijloc înseamnă creșterea consumerismului, care dăunează grav mediului înconjurător. Căci ce se întâmplă atunci când oamenii urcă pe scara economico-socială? Cumpără mașini și aparate electrocasnice, mănâncă mai multă carne și călătoresc mai mult. Aceasta este fața întunecată a progresului și mobilității sociale într-o lume în care dezvoltarea durabilă nu este o prioritate.
SOLUȚII
Stilul de viață occidental, așa cum îl înțelegem azi, bazat pe un consum excesiv și pe o enormă risipă de resurse, nu este sustenabil nici în Occident și cu atât mai puți la nivel planetar. „Business as usual” nu mai ține – decât dacă ne dorim „mari suferințe umane” și o „pierdere catastrofică a biodiversității”.
De aceea, autorii apelului pledează pentru punerea în aplicare a mai multor măsuri urgente și indispensabile pentru o „tranziție spre durabilitate”. Una dintre soluțiile propuse este stabilizarea populației. Pentru acest lucru, programele de împuternicire a femeilor, de educație sexuală și planificare familială sunt esențiale în țările în curs de dezvoltare.
Autorii apelului subliniază necesitatea adoptării pe scară largă a energiilor regenerabile și a altor tehnologii ecologice și stoparea sprijinului financiar pe care guvernele le acordă energiilor fosile. Semnatarii susțin, de asemenea, măsuri pentru a încuraja un regim alimentar bazat mai mult pe plante și sugerează crearea mai multor rezerve naturale terestre și marine, restaurarea ecosistemelor și politici clare pentru prezervarea biodiversității.
Nu în ultimul rând, reducerea inegalităților economice, ajustarea prețurilor și a sistemelor de taxare sunt necesare pentru a ține cont de impactul pe care tiparele noaste de consum îl au asupra mediului.
