Comisia Europeană solicită României să respecte cerințele Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa și să măsoare, să informeze publicul și să raporteze în mod fiabil cu privire la gravitatea poluării aerului.

În particular, România nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în aglomerările București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și nu a luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire.

Comisia solicită de asemenea clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot (NO2) într-una dintre aglomerări (București).

Prezența unor concentrații ridicate de NO2 implică riscuri pentru sănătatea umană. Prin urmare, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de patru luni pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie.

Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement. Dacă România nu rezolvă problemele privind poluarea aerului, Executivul comunitar poate decide să trimită un aviz motivat.

Pe data de 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 – 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează România în procesul de combatere a poluării.

Potrivit ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, Primăria Bucureștiului a primit şapte avertizări în perioada stării de urgenţă pentru depăşiri frecvente ale valorilor de PM10, semnalate la toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului, dar niciuna nu a fost urmată de vreo măsură de remediere a situației.

În această perioadă au fost constatate scăderi importante ale dioxidului de azot, adică la jumătate faţă de perioada dinaintea stării de urgenţă, lipsa traficului făcându-se simţită în valorile acestui indicator. Compusul cel mai important, şi care poate fi şi un vector de transmitere pentru COVID-19, este PM10, cel pentru care România este comdamnată la Curtea Europeană de Justiţie. „Acesta a înregistrat episoade cu creşteri importante în lunile martie şi aprilie, cu mult peste 50 micrograme/mc”, a precizat ministrul.

PM10 este generat de trafic în proporţie de 50%, însă traficul nu a fost un factor în perioada de carantină. Principalul motiv pentru care au fost înregistrate în Bucureşti depăşiri ale indicatorului PM10, în ultimele două luni, a fost lipsa salubrizării străzilor, așa cum a declarat ministrul Mediului. PM10 s-ar reduce cu până la 42% dacă „străzile ar fi spălate mecanic şi eficient” şi cu până la 90% „dacă ar fi aspirat şi praful”, a completat el.

Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc.

CITIȚI ȘI:

Studiu | 11,000 de decese evitate în Europa datorită reducerii poluării atmosferice ca rezultat al restricțiilor anti-COVID-19
Comisia Europeană a lansat o platformă de schimb de date pentru cercetători
Răspunsul mondial la coronavirus: 8 miliarde de dolari pentru asigurarea accesului universal la tratamente și vaccinuri

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

52 − forty three =