Legea Imigrației și protecției refugiaților stabilește condiţiile păstrării statutului de rezident permanent, exigențe ce se aplică la fiecare perioadă de cinci ani după dobândirea sa. La începutul lunii februarie 2020 au apărut noi instrucțiuni pentru agenții care studiază dosarele de verificare a condițiilor de rezidență permanentă.

Revenim asupra subiectului privind statutul de rezident permanent în urma unei situații prezentate de un cititor. Mama sa, în vârstă de 79 de ani, a avut rezidența permanentă canadiană dar a trăit în România în ultimii trei ani. Mai poate veni în Canada? Are șanse să-și păstreze rezidența? Mama cititorului mai are o fiică în România, fără familie și cu o stare de sănătate precară, iar băiatul din Canada are copii de care bunica este foarte legată. 

Legea Imigrației și protecției refugiaților (Immigration and Refugee Protection Act – IRPA) stabilește condiţiile păstrării statutului de rezident permanent, exigențe ce se aplică la fiecare perioadă de cinci ani după dobândirea acestui statut. În linii mari, conform paragrafului L28(2) al IRPA, un rezident permanent respectă obligațiile pentru păstrarea acest statut atunci când pentru cel puțin 730 de zile în ultimii cinci ani:
● Se află efectiv în Canada.
● Acompaniază în afara Canadei un cetățean canadian care îi este soț sau partener civil (common-law partner/ conjoint de fait) sau, în cazul unui copil, unul dintre părinți care lucrează în afara Canadei, la timp plin pentru o companie canadiană sau pentru administrația publică federală, provincială sau teritorială.
● Acompaniază în afara Canadei un rezident permanent care îi este soț sau partener civil (common-law partner/ conjoint de fait) sau, în cazul unui copil, unul dintre părinți care lucrează la timp plin pentru o companie canadiană sau pentru administrația publică federală, provincială sau teritorială.

Pe 5 februarie 2020 au apărut noi instrucțiuni pentru agenții care studiază dosarele de verificare a condițiilor de rezidență permanentă pentru a coordona practica cu indicațiile cele mai recente. Ne vom opri asupra cazului în care o persoană a obținut statutul de rezident permanent de mai mult de cinci ani, ca în situaţia descrisă de cititorul nostru. În acest caz, perioada cincinală ce va fi verificată pentru a stabili dacă persoana a respectat obligația de rezidență este cea care precedă data de primire a cererii la biroul Immigration, Refugee and Citizenship Canada (IRCIC).

Astfel, trebuie verificat dacă mama respectivului cititor a locuit în Canada cele 730 de zile în ultimii cinci ani, căci agenții care vor studia dosarul vor considera posibilitatea ca persoana care a trăit în afara Canadei timp de trei ani a respectat totuși obligația de rezidență în timpul celorlalți doi ani ai perioadei de verificare (de cinci ani). În caz contrar, vom verifica dacă putem invoca motive umanitare care să o fi determinat să locuiască în România în ciuda faptului că știa că își poate pierde rezidența permanentă.

 Este interesant de observat că în instrucțiunile introduse la începutul lunii februarie evaluarea motivelor de ordin umanitar ocupă un loc important. Agenții ce evaluează aceste motive examinează fiecare dosar în detaliu. Persoanele a căror statut este verificat pot prezenta în orice moment documente privind circumstanțele specifice ce ar justifica păstrarea statutului de rezident permanent, chiar dacă nu au respectat obligația de rezidență înainte de control.

Dată fiind importanța pierderii rezidenței permanente, agenții care evaluează motivele de ordin umanitar trebuie să dea aplicantului (persoanei aflate în verificare) șansa de a prezenta orice motiv de acest gen care ar trebui luat în considerare. Agenții nu evaluează intenția ci circumstanțele și evenimentele produse în ultimii cinci ani care pot duce la nerespectarea obligației de rezidență. Exemple:
● Amploarea și circumstanțele care au dus la nerespectarea obligației de rezidență;
● Existența unor circumstanțe independente de voința persoanei: dacă împrejurările invocate sunt convingătoare și felul în care au împiedicat respectiva persoană să revină în Canada, dacă persoana a părăsit Canada când era copil cu unul dintre părinții (sau cu ambii) etc.

În concluzie, cititorul nostru trebuie să verifice cât timp a stat în Canada mama sa în ultimii cinci ani și apoi să pregătească o explicație detaliată a motivelor care au determinat-o să rămână în România o perioadă mai îndelungată: documente privind starea civilă și de sănătate a unicului copil rămas în țară, dar și dovezi privind legăturile sufletești puternice cu familia din Canada și mai ales cu nepoții de aici.

CITIȚI ȘI:

Despre statutul de rezident permanent în Canada și cartea de rezident permanent
Prelungirea statutului de rezident temporar: Unde și cum se trimite cererea pentru programele de rezidență temporară

1 COMENTARIU

  1. Dupa cat timp poate reintra in Canada cineva care are Viza eTA pe pasaport? Daca sta 5-6 luni si apoi merge in SUA, de exemplu, sau chiar in Romania, cand se poate reintoarce in Canada? Dupa cat timp pentru a putea sta iarasi 6 luni?
    Multumesc anticipat pentru raspuns!

Comments are closed.