Cortizolul este denumit și hormonul stresului deoarece este secretat în exces atunci când o persoană este stresată. Care este legătura între stres și boală? Cum acționează stresul la nivel biologic?
Ce este cortizolul?
Cortizolul este un hormon secretat de glandele suprarenale, organe în formă de triunghi, localizate la polul superior al rinichilor. Cortizolul este implicat în multiple funcții biologice. Cea mai cunoscută este alimentarea instinctului de „luptă sau fugă” (eng. fight-or-flight) în situați de criză, pe lângă gestionarea modului în care organismul metabolizează glucoza, reglarea tensiunii arteriale, menținerea inflamației la un nivel scăzut sau reacția imunitară a organismului.
Cortizolul este denumit și hormonul stresului deoarece este secretat în exces atunci când suntem stresați. Stresul este o componentă necesară vieții, dar este important de făcut următoarea distincție privind nivelul de stres și cortizolul: în anumite circumstanțe, un pic de cortizol peste medie nu strică, putând crește dorința sexuală, potrivit unor studii, diminua durerea sau spori performanțele la testele de memorie. Un nivel prea mare de cortizol are însă multiple efecte nefaste.
Consecințele stresului cronic
Atunci când stresul devine cronic, cortizolul va fi fără încetare secretat și deversat în cantitate mult prea mare în circulația sanguină. Concentrația crescută de cortizol devine extrem de dăunătoare, cu acțiune asupra sistemului nervos central, inhibând neurogeneza (formarea de neuroni din celulele stem produse în creier) și neuroplasticitatea (capacitatea neuronilor de a forma conexiuni). Urmează apoi declanșarea în lanț a unor efecte negative, în funcție de sensibilitatea fiecărei persoane – depresie, obezitate (în special abdominală), boli cardiovasculare, Alzheimer, diabet, tulburări gastrointestinale, infertilitate, impotență etc.
Cele mai frecvente manifestări ale stresului cronic sunt durerile de cap, sindromul de gură uscată, insomnie, probleme gastrointestinale, palpitații cardiace, transpirație neobișnuită, pierderea libidoului, supraalimentare/ subnutriție și simptome de anxietate.
Plecați deci urechea la recomandările standard ale specialiștilor pentru combaterea stresului, căci ele funcționează: relaxați ritmul de viață prin meditaţie și exerciții de respirație, revizuiți-vă prioritățile și acordați importanță mișcării și activităților recreative.
De asemenea, alegerile alimentare corecte pot ajuta organismul să-și sporească rezistența la stres: renunțați la mâncarea procesată, reduceți zahărul și tot ce este dulce și consumați cât mai multe alimente integrale. Privilegiați alimentele bogate în vitamina C, magneziu, acizi grași omega-3 și carbohidrați complecși (ca cei care se găsesc în legume și fructe). Spanacul, ardeiul gras, somonul, nucile, migdalele și semințele de floarea soarelui, dovleac sau in, avocado, fructele de pădure și citricele sunt printre cei mai buni aliați naturali împotriva stresului.
Cortizol, stres și grăsime abdominală
Numeroase studii au stabilit o legătură dintre un nivel ridicat de cortizol și obezitatea abdominală, acest hormon contribuind la stocarea grăsimii în zona abdomenului. Pe lângă faptul că este inestetică, grăsimea abdominală secretă o cantitatea mare de molecule inflamatorii asociate cu un risc sporit de probleme cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, osteoporoză, Alzheimer, cancer colorectal și hipertensiune. Persoanele cu o formă a corpului de tip măr sunt mult mai susceptibile de a suferi de aceste afecțiuni comparativ cu persoanele care au același excedent de greutate dar o conformație tip pară, cu o concentrare a grăsimii pe coapse și fese (există mai multe studii care au arătat că un surplus de grăsime în aceste zone ar putea chiar diminua riscul de boli coronariene și ateroscleroză).
Deoarece grăsimea abdominală tinde să crească nivelul cortizolului, se creează un cerc vicios și nesănătos. Bărbații sunt predispuși de-a lungul întregii vieți să stocheze mai multă grăsime în zona abdominală. Femeile încep să manifeste această tendință în jur de 40-50 de ani, odată cu scăderea concentrației de hormoni sexuali.
Stresul și declanșarea bolilor
Printre factorii care ne influențează sănătatea, stresul cronic este frecvent pomenit. Îl simțim atât mintal cât și organic – oboseală, dureri de cap, tensiune musculară și alte asemenea manifestări – motiv pentru care auzim adesea că stresul psihic ne predispune la boli fizice. Care este legătura între stres și boală? Cum acționează stresul la nivel biologic?
Răspunsul este că stresul subminează capacitatea organismului de a reacționa la inflamație.
Așa cum am menționat anterior, inflamația este reglată în mare parte de cortizol iar când acest hormon nu-și poate îndeplini funcția de suprimare a inflamației, aceasta scapă de sub control. Altfel spus, stresul prelungit afectează eficacitatea cortizolului de a combate reacțiile inflamatorii, diminuând sensibilitatea țesuturilor la acest hormon.
Drept urmare, celule imunitare devin rezistente la efectul regulator al cortizolului iar inflamația persistentă care rezultă este considerată un factor important în dezvoltarea multor boli: diabet, boli de inimă, accidentele vasculare cerebrale, artrită reumatoidă, boli intestinale inflamatorii, cancer și multe altele.
