Situația legată de pandemia de COVID-19 se schimbă în permanență. Vă prezentăm, în rezumat, o selecție de articole pe acest subiect, un tur de orizont ce oferă o imagine generală a celor mai recente descoperiri științifice, recomandări, practici clinice și măsuri administrative și politice din diverse țări ale lumii.

SUA: Copiii pot avea în același timp atât noul coronavirus, cât și anticorpi – Studiu

Un studiu efectuat la Nationwide Children’s Hospital din Statele Unite a relevat un fapt important: copiii pot avea în acelaşi timp atât anticorpi împotriva COVID-19, cât şi virusul care provoacă această boală. În majoritatea infecțiilor provocate de viruși, atunci când se detectează prezenţa anticorpilor, nu mai este detectat şi virusul. Or, din cei 215 de pacienţi participanţi la studiu care au fost supuşi unor teste pentru anticorpi, 33 au fost testați atât pentru anticorpi, cât şi pentru infecţia COVID-19, iar în sângele a nouă dintre ei s-a detectat prezenţa anticorpilor, ulterior ei fiind testaţi pozitiv şi cu noul coronavirus. Eșantionul total a fost de 6.369 de copii, iar studiul s-a desfășurat în perioada 13 martie – 21 iunie.
Cercetătorii au constatat că pacienţii cu vârste între şase şi 15 ani au avut nevoie de mai mult timp pentru a elimina virusul (în medie 32 de zile) comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 16 şi 22 ani (18 zile). De asemenea, cercetătorii au constatat că fetele din grupul de vârstă 6 -15 ani au avut nevoie de mai mult timp pentru a elimina virusul decât băieţii (o medie de 44 de zile în comparaţie cu o medie de 25,5 zile).
Studiul va continua cu o nouă etapă, menită să verifice dacă virusul care este prezent alături de anticorpi poate fi transmis şi altor persoane.

Franța: Obezitatea, asociată unui risc ridicat de a suferi forme mai grave de COVID-19 – Studiu

Un studiu condus la Spitalul Universitar din Lille, Franţa, a concluzionat că persoanele obeze prezintă un risc sporit de a dezvolta forme severe de COVID-19. Astfel, doar una din zece persoane diagnosticate cu COVID-19 care au ajuns la terapie intensivă la acest spital se încadrau în categoria unei greutăți corporale sănătoase. Aproximativ o jumătate din eşantionul de persoane studiat (eșantion constituit din 124 de pacienți) erau obezi, iar restul, în cea mai mare parte erau supraponderali. Prin comparaţie, într-un grup de control de 306 pacienţi internaţi la terapie intensivă din alte motive, fără COVID-19, doar un sfert erau obezi sau sufereau de obezitate severă; un alt sfert erau supraponderali, iar circa jumătate se încadrau în intervalul de greutate sănătoasă. Prin urmare, riscul de a se ajunge la forme mai grave de COVID-19 creşte odată cu indicele de masă corporală.

Franța: Laboratorul Sanofi nu au ajuns la rezultate concludente privind medicamentul Kevzara pentru tratarea formelor severe de COVID-19

Kevzara, un medicament ajuns în faza a treia a testelor clinice – fază care presupune testarea pe un număr mare de subiecţi – nu s-a dovedit eficace împotriva cazurilor severe de COVID-19. Testele s-au desfășurat în Argentina, Brazilia, Canada, Chile, Franţa, Germania, Israel, Italia, Japonia, Rusia şi Spania și a inclus 420 de pacienţi.
Laboratorul francez Sanofi și cel american Regeneron, care au dezvoltat împreună acest medicament  în 2017 împotriva poliartritei reumatoide, nu preconizează şi alte teste clinice asupra Kevzara în tratamentul COVID-19.

Marea Britanie: GlaxoSmithKline a demarat testele pentru un tratament cu anticorpi împotriva COVID-19

Grupul farmaceutic GlaxoSmithKline şi unul dintre partenerii săi, Vir Biotechnology, au început să testeze un anticorp experimental pe pacienţi aflaţi în primele faze ale bolii şi care aparţin grupelor de risc. Acestora li se va face o injecţie singulară cu efect îndelungat pentru a determina abilitatea tratamentului de a preveni spitalizarea lor, o etapă din evoluţia bolii care, în mod tipic, este critică. Dacă va trece de această primă fază, care implică ungrup de 20 de voluntari americani și o durată de două săptămâni pentru a verifica siguranța tratamentului, studiul va fi extins la 1.300 de pacienţi, pe plan global.
Noul anticorp dezvoltat de GSK a fost creat nu doar pentru a împiedica virusul să invadeze celulele umane, ci şi pentru a recruta celulele imunitare cu scopul de a ucide celulele deja infectate, care, dacă ar fi lăsate în viaţă, ar contribui la înmulţirea virusului în organism. În principiu, acest anticorp rămâne eficient timp de mai multe luni în organism după o singură injectare.
Potrivit GSK, rezultatele iniţiale ar putea deveni disponibile spre sfârşitul acestui an, iar rezultatele complete în primul trimestru al anului 2021. Medicamentul în sine ar putea fi comercializat în beneficiul primilor pacienţi înainte de luna iunie 2021.
Recent, o altă companie farmaceutică britanică, AstraZeneca, a anunțat că lucrează la dezvoltarea unui tratament bazat pe anticorpi care vizează prevenirea şi tratarea maladiei COVID-19.

Rusia: Vaccinul Sputnik V declanșează o reacție imunitară – Studiu

Potrivit unui studiu preliminar apărut în revista medicală The Lancet, vaccinul Sputnik-V, aflat în curs de dezvoltare în Rusia împotriva noului coronavirus, a declanşat o reacţie imunitară în rândul tuturor voluntarilor care au participat la studii clinice în faze incipiente şi nu a cauzat efecte indezirabile grave. Este ceea ce susțin și autoritățile ruse, care însă nu au publicat datele menită să valideze aceste afirmații.
Rezultatele studiului nu reprezintă o dovadă că vaccinul Sputnik V asigură o protecţie eficientă împotriva SARS-CoV-2. Pentru aceasta sunt necesare studii mai ample. Pe 11 august, autoritățile ruse au anunțat demararea celei de-a treia faze de teste clinice a acestui potențial vaccin, pe un eşantion de 40.000 de persoane. Rusia are însă intenția să-l omologheze chiar luna aceasta, fără să mai aștepte rezultatele furnizate de faza finală a testelor. Experţii occidentali au avertizat împotriva folosirii vaccinului din Rusia până când toate testele şi etapele internaţionale de certificare nu vor fi îndeplinite.

Brazilia: Cazul cu cea mai îndelungată prezenţă a virusului activ în organism

O pacientă din Brazilia a fost timp de 152 de zile purtătoare a virusului SARS-CoV-2 cu capacitate de transmitere, potrivit unui studiu condus de Laboratorul de Virusologie Moleculară al Universităţii Federale din Rio de Janeiro (UFRJ). În cadrul acestei cercetări au fost testați 3,000 de pacienți, majoritatea lucrători în domeniul sănătății, ca și pacienta la care s-a înregistrat cea mai îndelungată prezenţă a virusului activ în organism. Ea a avut în luna martie simptome ușoare de COVID-19, a stat în carantină, reluându-și activitatea profesională după ce a devenit complet asimptomatică.
Studiul susține că persoanele asimptomatice infectate cu SARS-CoV-2 sunt „pilonii răspândirii” acestui virus.

Amnesty International: Cel puţin 7.000 de cadre medicale au murit din cauza COVID-19 la nivel mondial

Cel mai recent raport al acestei organizații internaționale semnalează că cel puţin 7.000 de cadre medicale au murit din cauza COVID-19 la nivel mondial. Un raport precedent al Amnesty International, publicat pe 13 iulie, menţiona 3.000 de victime în rândul angajaţilor în domeniul sănătăţii în întreaga lume. Situaţia se explică prin creşterea numărului de cazuri de infectări cu COVID-19 în mai multe ţări, precum şi printr-o disponibilitate mai mare a informaţiilor.
Mexicul este cea mai afectată țară, cu cel puţin 1.320 dintre aceste decese. După Mexic se află Statele Unite (1.077 de decese), Marea Britanie (649), Brazilia (634), Rusia (631), India (573), Africa de Sud (240), Italia (188), Peru (183), Iran (164) şi Egipt (159).

OMS: O largă disponibilitate a unui vaccin împotriva COVID-19 nu va putea fi posibilă înainte de jumătatea anului viitor

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu se aşteaptă ca vaccinarea în masă împotriva COVID-19 să devină posibilă înainte de jumătatea anului 2021. OMS a subliniat importanţa verificărilor riguroase care sunt necesare pentru a demonstra eficienţa şi siguranţa vaccinurilor.
Niciunul dintre vaccinurile potenţiale aflate în etape avansate ale studiilor clinice nu a demonstrat până acum un semnal clar care să ateste o eficienţă de cel puţin 50%, considerată necesară de către OMS.
OMS şi Global Alliance for Vaccines and Immunization (GAVI) au lansat un plan de vaccinare globală, denumit COVAX, al cărui obiectiv este acela de a ajuta guvernele lumii să cumpere şi să distribuie vaccinuri într-o manieră echitabilă. Programul vizează mai întâi imunizarea persoanelor din categoriile de mare risc din fiecare ţară, precum angajaţii din domeniul medical. COVAX intenţionează să procure şi să furnizeze 2 miliarde de doze de vaccinuri aprobate până la sfârşitul anului 2021. Mai multe ţări şi-au asigurat deja propriile stocuri prin intermediul unor contracte bilaterale, precum SUA și Canada. Spre deosebire însă de Statele Unite, unde Administrația Trump a anunţat că nu se va alătura inițiativei, Canada va face o contribuție la această alianță, care numără peste 150 de țări.

CITIȚI ȘI:

COVID-19: Tur de orizont al săptămânii încheiate pe 28 august
COVID-19: Tur de orizont al săptămânii încheiate pe 21 august
COVID-19: Tur de orizont al săptămânii încheiate pe 14 august

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

five + 2 =