În octombrie 1929, femeile din Canada au fost declarate „persoane” în virtutea legii. Această victorie istorică a fost obținută grație eforturilor a cinci femei albertane: Emily Murphy, Nellie McClung, Irene Parlby, Louise McKinney și Henrietta Muir Edwards, cunoscute sub denumirea de „Faimoasele cinci” (The Famous Five).          

CAZUL „PERSOANEI”: CONTEXT ISTORIC
Actul Americii de Nord britanice (British North America Act) din 1867 a creat Dominionul Canadei, stabilind multe din principiile sale de funcționare. Actul a folosit cuvântul „persoane” pentru a se referi la mai mult de o persoană și cuvântul „el” (eng. he) pentru una singură. De aici și problema femeilor din Canada, căci această lege britanică de la 1876 a fost interpretată ca stipulând că doar bărbații pot fi persoane. Astfel, femeilor li s-a interzis accesul la viața politică și a afacerilor de stat, ele fiind considerate persoane doar în caz de obligații și penalități, nu și în caz de drepturi și privilegii.

CITIȚI ȘI: Votul în Canada: de la privilegiu la drept

Lupta a început în 1916, când Emily Murphy a fost numită judecător, devenind prima femeie magistrat din Imperiul britanic: numeroși avocați au început să-i conteste deciziile pe motiv că nu este o „persoană” potrivit BNA. În 1917, Curtea Supremă a Albertei a statuat că femeile sunt persoane în virtutea legii, însă aplicabilitatea acestei decizii s-a rezumat doar la provincia Alberta. Pentru a forța autoritățile federale să acționeze, Emily Murphy și-a înaintat candidatura pentru Senat, însă primul ministru Robert Borden a refuzat-o, pe același motiv al faptului că în virtutea Actului Americii de Nord britanice, Murphy nu era considerată persoană.

CURTEA SUPREMĂ A CANADEI ȘI BRITISH PRIVY COUNCIL
Timp de 11 ani numeroase grupuri de femei au militat, au semnat petiții și au interpelat guvernul federal pentru ca Senatul să le poată fi și lor accesibil. Cauza lor a obținut sprijin în întreaga țară pentru ca în 1927, Emily Murphy alături de alte patru militante proeminente ale mișcării feministe – Nellie McClung, Irene Parlby, Louise McKinney și Henrietta Muir Edwards – să se prezinte în fața Curții Supreme. Întrebarea adresată Senatului,  pentru care s-a cerut clarificarea Curții, era următoarea: „Cuvântul «persoane» din Secțiunea 24 a Actului Americii de Nord britanice include și persoanele de sex feminin?”

După cinci săptămâni de dezbateri, apelul lor a fost unanim refuzat. Nevrând să cedeze, cele cinci au mers mai departe, până la Privy Council al guvernului britanic, cea mai înaltă curte de justiție a Canadei la vremea respectivă.

Pe 18 octombrie 1929 ele au obținut victoria: femeile din Canada au devenit în sfârșit persoane în virtutea legii. Lord Sankey, Lord Cancelar al Privy Council, a fost cel care a anunțat decizia unanimă. Aceasta menționa că: „excluderea femeilor din funcțiile publice este o relicvă a unor vremuri barbare. Pentru cei care întreabă de ce cuvântul « persoană » trebuie să includă și femeile, răspunsul evident este «de ce nu?»”.

CITIȚI ȘI: Momente electorale istorice în Quebec: Alegerile din 1960

De atunci, în Canada, 18 octombrie este celebrată ca Ziua Persoanei (Person’s Day) iar luna octombrie este dedicată istoriei feminine (Women’s History Month).

The Famous Five (cunoscute și ca The Valiant Five), grup statuar în centrul orașului Calgary. O operă identică se află amplasată pe Dealul Parlamentului de la Ottawa.

FAIMOASELE CINCI
Emily Murphy (1868-1933) este cea care a condus bătălia legală în 1927. Născută în Cookstown, Ontario, mamă a doi copii, ea a devenit prima femeie magistrat din Imperiul britanic, în 1916.

• Scriitoare, deputată, sufragetă, delegată a Canadei la Liga Națiunilor, Nellie McClung (1873-1951) a avut o familie numeroasă – cinci copii – și a fost prima femeie la CBC Board of Governors.

Louise McKinney (1868-1931) a fost prima femeie care a făcut parte din legislativul albertan și din Imperiul Britanic. În 1917 a contribuit la inițierea asistenței pentru văduve și imigranți și, împreună cu Emily Murphy, la stabilirea legislației albertane cunoscută ca Dower Act, care a dat femeilor drepturi la proprietate în cadrul căsătoriei.

Irene Parlby (1868-1965), aleasă în Parlamentul Albertei în 1921, a contribuit la adoptarea a 18 legi care au ameliorat condiția femeilor și a copiilor. A fost a doua femeie ministru din Imperiul britanic.

Henrietta Edwards (1849-1931) a fost activă în reformarea sistemului penitenciar și a pus bazele organizației precursoare a YWCA, pentru a oferi asistență în calificarea femeilor sărace. De asemenea, în 1890, ea a fost una din fondatoarele Consiliului Național al Femeilor.

CITIȚI ȘI: De ce feminismul este încă relevant