În vremuri de carantină și izolare, psihicul poate fi afectat negativ prin anxietate, depresie, stres post-traumatic și furie. Un nivel optim de anxietate ne poate ajuta să ne mobilizăm astfel încât să ne protejăm pe noi și pe ceilalți. Dacă teama crește prea mult, odată cu ea se intensifică și unele afecțiuni emoționale.

Mulți angajați au început să lucreze de acasă, școlile au fost închise, s-au luat măsuri de prevenție în magazinele alimentare, iar oamenii au început să se izoleze – fie din proprie inițiativă, fie din cauză că ar fi resimțit simptomele asociate virusului.

Treptat, s-a instalat o teamă generală la nivelul populației – din cauza incertitudinii pe care o simțim ca pe un pericol: că nu mai putem face lucrurile ca înainte, că nu mai există aceleași activități, că suntem blocați în casă, că suntem departe de cei dragi sau că trebuie să reducem prezența fizică și suportul social apropiat.

În circumstanțele actuale, oamenii au o predispoziție pentru tulburări afective precum: anxietate, depresie, stres, insomnie, furie, epuizare emoțională și inclusiv simptome de tulburare post-traumatică, potrivit unor studii recente The Lancet care analizează efectele psihologice ale carantinei.

Deși inițial a existat un soi de entuziasm colectiv că se vor limita activitățile și munca de la birou se va transforma în muncă de acasă, conform psihologilor, acesta se va epuiza în timp.

„Ești obligat să stai în casă în timp ce îți e frică și nu poți să faci nimic în legătură cu asta și ai activități mai limitate decât într-o perioadă obișnuită”, spune psihologul Simona Ștefan.

„Pot apărea stări deprimante, cumulate cu anxietate – cauzată nu neapărat de virusul direct, cât de răspândirea lui, de ce va însemna asta pentru sistemul medical, pentru evenimentele viitoare, pentru oamenii la care ținem.”

Mintea noastră asociază această perioadă cu ceva incontrolabil, iar când primește frică din exterior, din toate sursele media ori familie și apropiați, este dificil pentru ea să facă o disociere între ce este și nu este valid.

O predispoziție de a simți mai intens perioada aceasta de izolare o pot avea persoanele care au avut o viață activă și intensă. „Pentru toată lumea s-au restrâns activitățile și toată lumea resimte impactul. Dar este șocant pentru cineva care era tot timpul pe drumuri”, spune psihologul Simona Ștefan. „Se recomandă o disciplină. Și dacă stai și lucrezi de acasă, e ca și cum ai pleca: în sensul că te trezești dimineața, faci niște sport, îți impui un program de lucru care să se termine la o anumită oră, nu lucrezi în pat sau din dormitor pentru că și asta amestecă lucrurile. Să fie o diferență evidentă între noapte și zi.”

Un nivel optim de anxietate ajută: te poate face să iei măsuri de prevenție, să iei izolarea în serios, să reduci contactul social. Însă dacă intensitatea anxietății depășește acest prag, devine disfuncțională: nu mai pot să mă ocup de lucrurile de care trebuie, mă face să fiu irațional.

„Trebuie să fie un echilibru, să limitez accesul la lucrurile care îmi dau stimuli care declanșează anxietatea. Ne putem uita la empatie și la faptul că acum acțiunile noastre îi afectează direct pe ceilalți: de la faptul că terminăm provizii, la faptul că putem fi purtători și că putem îmbolnăvi sau chiar pot muri alți oameni. Avem un nivel de responsabilitate foarte ridicat”, adaugă Mădălina Sava.

Perioada aceasta ar putea avea și un impact pozitiv – o șansă de dezvoltare personală pentru fiecare. Psihologii spun că poate fi un moment bun în care să stăm cu anxietatea, să vedem ce ne transmite.

„Singurătatea poate să fie un beneficiu, poate să fie momentul în care individul își poate muta privirea din exterior spre interior și să vadă de ce vrea să fugă de singurătate. Întrebări de tipul: De ce îmi e frică să stau cu mine, ce simt când stau cu mine, cum aș putea în situația asta de criză să-mi găsesc confort în mine?”, adaugă Diana Pop, psiholog clinician și psihoterapeut cu formare în psihoterapie pozitivă.

Psihologii recomandă să ne concentrăm pe lucrurile pe care le putem controla: să respectăm măsurile de siguranță, să ne informăm din surse autorizate, să păstrăm distanța socială. „Este automat să tot cauți și să te informezi cu privire la ce se întâmplă, dar e o risipă de energie să te concentrezi pe lucruri pe care nu le poți controla personal”, adaugă Mădălina Sava.

În momente de incertitudine, e important să avem repere, lucruri care nu se schimbă indiferent de ce se întâmplă. „Să ne gândim la relațiile noastre care sunt apropiate și autentice, la valorile noastre. Avem nevoie să știm că unele lucruri rămân la fel de importante, orice s-ar întâmpla”, spune Mădălina Sava. „Dacă pentru mine familia este importantă, îmi iau câteva momente pe zi și stau și vorbesc cu membrii familiei. Dacă pentru mine a face bine este o valoare importantă, fac niște pași în direcția asta, merg spre un grup comunitar.”

Perioada de izolare te poate pune în contact cu lucrurile pe care le-ai mai uitat: poate ai vrut să citești cărți și nu ai avut timp și acum ai, să vorbești cu oameni mai mult decât ai face-o în mod normal, să vorbești cu ceilalți colegi de muncă, nu doar lucruri legate de job, să dai timp pasiunilor și să te reconectezi cu lucrurile pe care le făceai înainte.

De asemenea, incertitudinea perioadei cere solidaritate și cooperare. Este benefic să vedem izolarea ca pe un mod altruist de a-i proteja pe cei care sunt vulnerabili sau persoanele la care ținem, nu ca o obligație sau o presiune din partea statului. „Brusc ni se dezvăluie o lume care este atât de fragilă și vulnerabilă și există această tendință de universalizare a suferinței sau a izolării. Dacă avem în minte niște valori, dacă reușim să ne comportăm în concordanță cu valorile noastre, cu solidaritate și grijă față de ceilalți, s-ar putea să ieșim mult mai rezilienți după perioada asta”, mai spune Mădălina Sava.

Acest articol a apărut  în publicația Inclusiv.ro, prima publicație pe model de membership din România, născută în urma celui mai mare crowdfunding din istoria jurnalismului românesc. Inclusiv.ro promovează un jurnalism transparent, onest, bazat pe schimb de cunoaștere și discuții constructive.

Informații utile pentru situații dificile

Pentru servicii de asistență profesională în domeniul sănătății mintale și în probleme de toxicomanie, consultați portalul Espace mieux-être Canada / Wellness Together Canada.

Dacă resimțiți anxietate și încercați o stare de panică sau depresie, puteți suna la Info-Social 811 sau la 1-877-644-4545. Serviciul este gratuit, confidențial, disponibil 24 de ore din 24 și vă oferă posibilitatea să vorbiți cu un specialist în intervenție psihosocială.

Pentru copii și adolescenți există Jeunesse, J’écoute / Kids Help Phone care oferă un serviciu de intervenție profesională, de informare și de asistență. Serviciul este disponibil online, prin telefon și prin mesaje text, 7/24, în franceză și engleză. 1-800-668-6868 | text PARLER sau CONNECT la 686868.

În caz de gânduri suicidare sau dacă doriți să obțineți asistență și sfaturi pentru a preveni sinuciderea cuiva sunați la 1-866-277-3553. Există întotdeauna speranță.

Violența conjugală este o urgență care nu se estompează cu pandemia, din contră. Dacă aveți nevoie de ajutor, sunați la SOS violence conjugale: 1-800-363-9010. Serviciul este disponibil în permanență, în franceză și engleză în provincia Quebec. Email: sos@sosviolenceconjugale.ca.

Pentru victimele agresiunilor sexuale (24/7): 514-933-9007.

Pentru o situație urgentă și imediată: 911.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

− one = four