Ce ar putea explica numărul foarte scăzut de cazuri de gripă și cel atât de mare al cazurilor de COVID-19? Ar putea fi adevărat că orice răceală este consemnată ca o infecție cu SARS-CoV-2?
Nu demult, dr. Horacio Aruda, directorul Sănătății publice din Quebec, a menționat într-o conferință de presă faptul că la ora actuală, gripa nu circulă în provincie și că, o persoană care prezintă simptome asemănătoare gripei, are cel mai probabil COIVD-19.
Afirmația sa a alimentat tot felul de speculații și a dat apă la moară conspiraționiștilor. Ea este însă bazată pe date reale atât de la Santé publique du Québec cât și de la Public Health Agency of Canada, căci absența gripei nu este un fenomen observat doar în Quebec, ci este unul prezent la nivelul întregii țări.
Nu este vorba despre o eradicare completă și absolută, evident. Există câteva cazuri de gripă confirmate oficial în Canada, plus alte câteva care probabil nu au fost detectate. Quebecul efectuează acum mai puține teste de influenza decât în anii precedenți, însă raporturile săptămânale publicate de Agenția canadiană de sănătate publică arată că toți indicatorii privind influenza rămân în mod excepțional scăzuți în această perioadă a anului, care în general corespunde cu apogeul sezonului gripal.
Ce ar putea explica numărul foarte scăzut de cazuri de gripă și cel atât de mare al cazurilor de COVID-19? Ar putea fi adevărat că orice răceală este consemnată ca o infecție cu SARS-CoV-2?
Răspunsul la a doua întrebare este categoric nu.
Situația de față are mai multe explicații. Întâi, coronavirusul este mai răspândit deoarece s-a implantat în rândul populației înainte ca sezonul de gripă să se instaleze.
În al doilea rând, măsurile de sănătate publică luate pentru a încetini răspândirea COVID-19 – spălatul des pe mâini, purtarea unei măști, distanțarea fizică – sunt foarte eficiente și în a împiedica propagarea gripei, mai cu seamă că virusul gripal se transmite mai greu decât cel al COVID-19.
În al treilea rând, reducerea drastică a călătoriilor internaționale înseamnă că există mult mai puține șanse ca virusul gripei să circule și să fie adus în Canada.
În al patrulea rând, foarte mulți canadieni au ținut cont de recomandarea autorităților de sănătate publică și s-au vaccinat împotriva gripei. Deși provinciile canadiene au comandat cu aproape 25% mai multe vaccinuri împotriva gripei decât anul trecut, de multe ori abia au reușit să țină pasul cu cererea, așa cum raportează CBC.ca.
În același timp, în ceea ce privește depistarea, trebuie amintit că testele PCR pentru COVID-19 detectează materialul genetic al virusului SARS-CoV-2, neputând să facă vreo confuzie cu cel al gripei. Și invers este valabil: un caz suspect de gripă devine un caz confirmat numai după ce personalul de laborator testează un eșantion și confirmă că virusul gripei este prezent.
De remarcat că o situație similară s-a produs și în Australia. Cum este vorba de o țară din emisfera sudică, sezonul gripal în Australia este inversat față de al nostru, atingând apogeul în august și septembrie. Pe durata acestor luni, în general, între 200 și 300 de persoane sunt spitalizate, în „spitale santinelă”, din cauza gripei. În 2020, aceste spitale au primit un total de 15 bolnavi de gripă – nu pe săptămână, ci pe durata a opt luni! (martie-noiembrie).
Ideea că gripa este practic absentă în Quebec la ora actuală este, prin urmare, foarte compatibilă cu ceea ce se poate observa și în alte părți ale lumii.
Cât de exacte sunt testele PCR?
Potrivit Scientia.ro, testul PCR, bazat pe acizi nucleici (cum este, de exemplu, ARN-ul care alcătuiește SARS-CoV-2), este folosit la scară largă în timpul actualei pandemii. Acest test se bazează pe o tehnică cu zeci de ani vechime care folosește transcrierea inversă a reacției de polimerizare în lanț (RT-PCR). Testul PCR reprezintă standardul în materie de diagnostic viral.
Ați auzit probabil că un rezultat negativ nu este o garanție că nu aveți virusul. Testul cu tampon nazal este corect 99% din timp într-un cadru de laborator, însă într-un cadru clinic pot apărea erori la prelevarea probei. Un rezultat negativ ar putea însemna, de asemenea, că testul a fost făcut prea devreme, înainte ca nivelurile virale să fie suficient de ridicate pentru a fi măsurate în mod fiabil.
Pe de altă parte, un rezultat pozitiv înseamnă aproape sigur că persoana respectivă are COVID-19. Rata fals pozitivă este foarte mică – mai puțin de un procent din totalul testelor efectuate, potrivit estimărilor specialiștilor.
