Când sunt utilizate corect, antibioticele nu doar vindecă ci și salvează vieți. Din păcate, în ciuda avertismentelor experților, antibioticele sunt folosite în exces și în situații în care n-are trebui, ca de exemplu pentru răceli și dureri în gât. Consecințele sunt grave, căci tot mai multe tulpini de bacterii devin rezistente la aceste medicamente.

Probabil că ați auzit de rezistența la antibiotice, un fenomen despre care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a atras atenția în repetate rânduri. Aceasta deoarece utilizarea excesivă şi incorectă a antibioticelor accelerează apariţia şi răspândirea bacteriilor rezistente la tratament. Pericolul pentru sănătatea publică este deci unul foarte mare.

Pentru a înțelege cum acționează aceste medicamente și de ce nu pot fi eficace în tratarea infecțiilor virale, câteva precizări necesare despre microbi, viruși, bacterii, termeni folosiți adesea fără o bună înțelegere a lor.

MICROBII
Un organism viu de dimensiuni extrem de mici, vizibil doar sub microscop, se numește un microorganism sau un microb. Microbii pot fi viruși, bacterii, ciuperci.

BACTERIILE
Bacteriile sunt microorganisme mai mici de 500 de microni (o milionime dintr-un metru) formate dintr-o singură celulă cu un nucleu. Ele se găsesc din plin în aer, în sol și în apă, iar marea majoritate, 99%, sunt considerate benefice pentru oameni sau cel puțin inofensive. Un foarte mic procent de bacterii este deci nociv pentru organismul uman, ca de exemplu  streptococul sau E. coli.

Bacteriile se reproduc prin diviziune, fiecare dând naștere la două bacterii identice. Bacteriile sunt practic unități complete și autonome din punctul de vedere al reproducerii și pot supraviețui în aproape orice mediu de pe pământ.

Spre deosebire de bacterii, un virus nu se poate reproduce fără o gazdă vie. Un virus poate rămâne în stare latentă timp de mii de ani până intră în contact cu gazda potrivită. După intrarea în corpul gazdă, virusul se atașează la o celulă pe care o penetrează.

VIRUȘII
Virușii sunt cele mai mici microorganisme infecțioase cunoscute. Ei nu se pot multiplica decât după ce au pătruns în celulele unei alte ființe vii, însă pot rămâne în stare latentă timp de mii de ani până intră în contact cu o gazdă. Există cercetători care consideră că virușii nu sunt organisme vii, deoarece nu au metabolism și deci sunt incapabili să producă energie pentru a se reproduce. De aceea îi vedem adesea definiți ca fiind la frontiera dintre materia inertă și materia vie.

Viruși se reproduc așadar utilizând metabolismul celulelor vii pe care le infectează, i.e. înlocuind comenzile ADN-ului sau ARN-ului original al celulei cu propriile instrucțiuni genetice, care presupun, de cele mai multe ori, producerea a cât mai multor copii ale virusului.

În vreme ce bacteriile sunt, în marea lor majoritate, benefice sau inofensive pentru oameni, virușii nu au niciun scop benefic pentru organism.

ANTIBIOTICELE, BACTERIILE ȘI VIRUȘII
Antibioticul este un compus chimic creat pentru a distruge bacterii, rolul său fiind acela de a stopa reproducerea acestora. Există antibiotice care blochează metabolismul bacteriilor, lăsând sistemul imunitar să le distrugă, şi antibiotice care au scopul de a ucide bacteriile.

Antibioticele nu acţionează însă asupra virușilor. Una din diferențele majore dintre bacterii și viruși este metoda de reprodu-cere, aceștia din urmă fiind în esență un lanţ de ADN ori ARN, fără metabolism propriu, incapabil să se reproducă în absența unei gazde vii. La un virus nu este deci nimic de distrus din perspectiva unui antibiotic.

Boli mai des întâlnite şi care sunt de natură bacteriană sunt otita, pneumonia şi meningita. Rețineți însă că cele mai mari probleme în cazul infecțiilor frecvente ale tractului respirator și durerilor de gât sunt cauzate de viruși, nu de bacterii. Antibioticele sunt inutile în aceste cazuri, luarea lor putând afecta atât sănătatea individului cât și cea publică, prin faptul că bacteriile pot deveni astfel mai rezistente la tratament. Iar una dintre problemele extrem de serioase cu care se confruntă omenirea este creşterea rezistenței bacteriilor la antibioticele existente.

ERA POST-ANTIBIOTICE
Experții au avertizat în mod constant că omenirea se află în pragul unei ere „post-antibiotice”, în care anumite infecții nu vor mai putea fi tratate cu medicamentele existente în acest moment. OMS a redactat o listă a bacteriilor rezistente la antibiotice care prezintă cea mai mare amenințare pentru umanitate, din care fac parte Acinetobacter, probabil cea mai rezistentă bacterie în acest moment, și Enterobacteriaceae care afectează în principiu sistemul digestiv şi excretor și care are o mare rezistenţă la penicilină.

TRATAMENTUL INFECȚIILOR VIRALE
Mulți se vor mira să afle că în multe cazuri tratamentul infecțiilor virale nu presupune aplicarea vreunui tratament. Se pot trata însă simptomele, ca în cazul gripei, boala urmându-și cursul până când organismul se poate apăra singur.

Există și medicamente antivirale împotriva unor viruși precum cel care declanșează zona zoster sau împotriva HIV, virusul cauzator de SIDA. Cel mai bun tratament este însă cel preventiv și constă în vaccinare atunci când există un vaccin, ca în cazul rujeolei, rubeolei sau poliomielitei, boli numite, din acest motiv, imunizante.

RISCURILE UTILIZĂRII EXCESIVE A ANTIBIOTICELOR
Pe lângă rezistența bacteriilor există și alte consecințe ale abuzului de antibiotice:
■ Dezvoltarea unui cancer de sân. În urma unor studii cu o durată de 17 ani, s-a demonstrat că femeile care au folosit antibiotice mai mult de 500 de zile au manifestat risc dublu de a dezvolta cancer de sân: procentul a crescut cu 100% (Sursa: sfatulmedicului.ro).

Afecțiuni digestive și boli de colon. Pe lângă bacteriile pentru care a fost luat, antibioticul poate ucide şi bacteriile bune din organism, utile funcției digestive. De aceea în perioada folosirii unui antibiotic pot apărea grețuri, dureri de stomac, diaree, urticarie etc. Mai mult, distrugând aceste bacterii bune antibioticele pot provoca o boală severă, inflamatorie a colonului, numită colita cu C difficile, o bacterie care trăiește în mod normal în intestin și care cauzează probleme doar atunci când se multiplică în mod excesiv și nu poate fi controlată de bacteriile bune.

Perturbarea sistemului imunitar. Rolul florei intestinale este decisiv nu doar în procesul digestiv şi al asimilării nutrienţilor, ci şi în protecția întregului organism. Această funcţie de apărare se datorează faptului că 70% din sistemul imunitar este reprezentat de tractul digestiv. Prin folosirea în mod constant sau excesivă a antibioticelor, această funcție de apărare este perturbată. Alături de predispoziția pentru dezvoltarea de boli cronice degenerative, abuzul poate determina și riscul declanșării unor boli autoimune, boli în cazul cărora sistemul imunitar devine confuz și atacă unul sau mai multe tipuri de țesuturi sau organe din corp.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, șef la Clinique Réseau Diamant.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

three + six =