Consumul prelungit de alcool în cantități mari, dar și consumul abuziv pentru o scurtă durată au numeroase efecte nocive asupra sănătății.
Orice persoană care nu este capabilă să-și controleze apetitul excesiv pentru alcool este la risc să sufere de alcoolism. Nu se știe exact de ce unele persoane devin dependente iar altele nu dezvoltă niciodată această adicție. Există însă dovezi că dependența de alcool ar avea o componentă familială, că ea este transmisă genetic la descendenți.
Persoanele care suferă de depresie sau alte afecțiuni psihiatrice au o predispoziție aparte pentru a deveni dependente de alcool.
CE ÎNSEAMNĂ UN CONSUM EXCESIV?
Potrivit Canadian Centre on Substance Use and Addiction, un consum exagerat începe la mai mult de trei băuturi pe zi și 15 pe săptămână pentru bărbaţi şi două băuturi pe zi, 10 pe săptămână pentru femei.
Ce înseamnă o băutură? 341 ml de bere (12 oz) cu 5% conținut de alcool, 142 ml de vin (5 oz) cu 12% conținut de alcool sau 43 ml (1.5 oz) de băutură tare, spirtoasă (gin, rom, whisky, vodcă etc.) cu 40% alcool.
RISCURILE PENTRU SĂNĂTATE ALE ABUZULUI DE ALCOOL
■ Gastrită și ulcer. Alcoolul favorizează colonizarea stomacului cu bacilul Helicobacter Pilory. Acesta produce amoniac și favorizează astfel colonizarea bacteriană ce duce la gastrită și ulcer – în special asociate cu consumul de vin și bere. Alcoolul poate acționa concomitent cu Helicobacter Pilory la întârzierea vindecării și la agravarea unui ulcer deja prezent.
De asemenea, alcoolul este responsabil și de o incidență crescută a refluxului esofagian, afecțiune digestivă în care acidul (și uneori și bila) din stomac ajunge în esofag, iritând mucoasa esofagiană și cauzând simptome precum arsuri, eructații (râgâieli), regurgitații, durere în piept.
■ Boala hepatică cronică. Bolile hepatice cauzate de abuzul de alcool includ ficatul gras și ciroza. Cei care suferă de ficat gras cauzat de consumul de alcool (steatoză hepatică alcoolică) trebuie neapărat să renunțe la alcool: după aproximativ șase săptămâni de abstinență totală, ficatul revine la dimensiuni normale. Altfel, se poate ajunge la ciroză, o formă ireversibilă a bolii hepatice, care apare la aproape 30% dintre consumatorii de alcool în exces. Femeile sunt mai susceptibile la dezvoltarea de complicații ale ficatului gras de la o etapă mult mai timpurie decât bărbații.
CITIȚI ȘI: Ce este ficatul gras?
■ Pancreatita. Pancreasul este o glandă care secretă două tipuri principale de substanţe: enzime digestive şi hormoni. Pancreatita reprezintă inflamația acestei glande şi poate fi de două feluri: acută şi cronică. Abuzul de alcool reprezintă una din cauzele importante care duc la apariția pancreatitei, în special a celei cronice. Pacienții cu pancreatită cronică au perturbări în digestia alimentelor, malabsorbție și diabet.
■ Bolile cardiovasculare. 25% dintre persoanele cu uz cronic de alcool prezintă o formă de boală cardiovasculară. Aceasta se datorează în principal toxicității alcoolului asupra fibrei musculare, ce duce la inflamația musculaturii cardiace, cardiomiopatie, aritmii și anomalii ale ventricului stâng.
În urma uzului de alcool pot rezulta creșteri ale nivelului tensiunii arteriale. Tensiunea arterială este presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali, pe măsură ce acesta este pompat de inimă în organism. Dacă o cantitate minimă de vin roșu poate avea un efect benefic asupra organismului, abuzul de alcool este cea mai frecventă cauză de hipertensiune reversibilă. Consumul de bere, vin și whisky sunt mai frecvent asociate cu creșterea tensiunii arteriale. De notat că persoanele cu vârste peste 50 de ani sunt mai susceptibile la efectele alcoolului asupra tensiunii.
■ Cancerul. Persoanele cu uz cronic de alcool au un risc crescut de cancer al tractului aero-digestiv (buze, cavitate orală, limbă, faringe, laringe, esofag, stomac și colon), cancer de sân, ficat, ducte biliare și plămân. Acest risc este crescut chiar și atunci când ceilalți factori precum dieta, fumatul și stilul de viață sunt excluși. Factorul cancerigen din alcool este o substanță numită acetaldehida. Aceasta se produce în cantităţi mici încă din cavitatea bucală, la contactul cu flora bacteriană orală. Cu cât o persoană consumă mai mult alcool, cu atât crește riscul de a dezvolta cancer.
În același timp, rolul alcoolului în dezvoltarea cancerului este și acela al unui co-carcinogen, adică potențează efectul carcinogen al altor factori (tutunul, de exemplu). Alte mecanisme posibile ale inducției cancerului sunt iritația locală în cazul plămânului și tractului digestiv sau deteriorarea funcției sistemului imunitar.
Pentru anumite persoane, alcoolul este periculos în orice cantitate. Sunt vizate mai ales femeile cu risc de cancer la sân, cărora li se recomandă să nu consume alcool deloc. Chiar şi o singură băutură alcoolică pe zi creşte riscul de cancer la sân la femei. La cele deja suspecte sau bolnave de cancer, chiar şi acest consum zilnic le poate grăbi moartea! Aceasta deoarece pe de-o parte alcoolul crește nivelul de estrogen din organism (estrogenul jucând un rol important în cancerul de sân), iar pe de alta diminuează nivelul unor nutrienți esențiali ce ne protejează împotriva deteriorării celulare, precum folatul (un tip de vitamina B), vitamina A și vitamina C.
CITIȚI ȘI: Octombrie este luna de informare și prevenire a cancerului mamar
■ Leziunile cerebrale. Persoanele care fac abuz de alcool în mod frecvent sunt expuse riscului de a suferi leziuni cerebrale mai avansate și mai persistente, ce pot duce la tulburări cognitive generalizate. Aceste efecte se pot prezenta sub forma pierderilor de memorie și dificultății în rezolvarea de probleme. O formă aparte de leziuni cerebrale dezvoltate ca urmare a consumului de alcool este sindromul Korsakoff, care se caracterizează prin probleme persistente de memorie și învățare, cauzate de o deficiență de vitamina B1 (cunoscută și sub denumirea de tiamină).
Creierul persoanelor care au consumat cantități ridicate de alcool pe o perioadă lungă de timp își sporește producția naturală de substanțe cu rol stimulator, ca serotonina, pentru a compensa efectele (sedative) ale alcoolului. În cazul renunțării bruște la alcool, creierul devine hiperstimulat din cauza acestei producții crescute, existând riscul de delirium tremens (DTS), una dintre cele mai periculoase forme de sevraj alcoolic. DTS este caracterizat prin confuzie și halucinații terifiante și poate duce la atac de cord, accident vascular sau deces.
■ Sindromul alcoolismului fetal. Consumul de alcool în timpul sarcinii este extrem de nociv pentru fătul aflat în dezvoltare. Alcoolul ingerat trece de zona unde are loc schimbul de substanțe între mamă și făt, situată la nivelul placentei, ajungând în sângele și celulele fătului. Chiar și în cantități moderate alcoolul poate provoca o afecțiune cunoscută sub numele de Efectele Alcoolismului Fetal; în cazul consumului abuziv prelungit apare Sindromul Alcoolismului Fetal, care este și mai grav.
Consumul de alcool pe parcursul sarcinii se poate manifesta prin trăsături faciale anormale, precum cap mic, față plată, ochi mici. Aceste trăsături nu sunt foarte vizibile la bebeluși, ele devenind mai evidente la vârsta de 2-3 ani. De asemenea, problemele de creștere și defectele congenitale precum malformații ale globilor oculari, urechilor, inimii, tractului urinar și oaselor, sunt frecvente la copii născuți din mame consumatoare de alcool. Nu în ultimul rând menționăm tulburările cognitive și comportamentale care în cazul Sindromul Alcoolismului Fetal sunt severe.
