În pofida potenţialului său agricol ridicat, România are unul din cele mai puţin performante sectoare alimentare la nivel european. Acest lucru se vede extrem de bine din cantitatea de alimente pe care România o importă, potrivit Băncii Naționale a României în cel mai recent raport asupra inflaţiei, citat de Adevărul.

Activitatea industriei alimentare nu a reuşit să facă faţă avansului recent al consumului intern de produse alimentare, care a fost impulsionat de creşterile salariale sau extinderea cotei reduse a TVA la nivelul tuturor bunurilor alimentare.

Surplusul de cerere a fost acoperit în cea mai mare parte din importuri, ceea ce a influenţat şi preţurile. Deficitul comerţului internaţional cu produse alimentare s-a adâncit continuu în ultimii ani, până la 2,8 miliarde euro în 2016 şi 2,6 miliarde euro în primele 10 luni ale anului 2017, explicând în prezent mai mult de un sfert din deficitul total de bunuri, potrivit BNR. Cele mai marcante dezechilibre identificate de banca centrală se referă la produsele cu tradiţie pe plan local.

Astfel, România a ajuns să importe masiv mere, struguri, roșii şi cartofi. La toate aceste culturi, producţia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut. În 2016, România deţinea peste 10% din totalul suprafeţei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producţiei. Diferenţa dintre randamentele locale şi cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deţine 9,1% din suprafaţa cultivată şi doar 2,4% din totalul producţiei.

Motivele pentru care producția de fructe și legume se plasează mult sub potențial au de-a face cu investiţiile precare ale fermierilor la nivel de: mecanizare a lucrărilor, irigaţii, tratarea terenurilor cu îngrăşăminte, construcţia de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantaţiilor îmbătrânite cu plantaţii noi cu specii performante, insuficienţa spaţiilor de depo-zitare etc.