La o distanță de circa 1.500 de ani lumină față de noi se află o stea, KIC 8462852, pentru care a fost măsurată o variație bizară a intensității luminii. Să fie oare acesta, așa cum au speculat parte dintre cercetători, un posibil semnal al unei civilizații extraterestre extrem de avansate? Se pare că nu. Studii recente au dus la concluzia că este mai degrabă vorba despre efectul prafului cosmic care orbitează în jurul stelei.

O descoperire recentă, efectuată cu ajutorul telescopului Kepler, a generat o intensă dezbatere în lumea științifică, în special între astronomi. În cadrul vânătoarei de planete din afara sistemului nostru solar, cercetătorii au descoperit un fenomen bizar și misterios. Studiind steaua KIC 8462852, denumită și steaua Tabby (de la numele astronomei care a făcut această descoperire, Tabetha Boyajian), situată la 1.481 de ani lumină față de noi, astronomii au măsurat o variaţie a intensităţii luminii stelei de până la 22%. O variaţie importantă, care însă nu este periodică. Ce ar putea genera această reducere neașteptată a luminii ce ajunge la noi de la stea?

O primă ipoteză ar fi legată de comete atrase în orbită în jurul stelei KIC 8462852 de către o alta stea sau generate de o coliziune cosmică. Totuşi, această ipoteză nu convinge. Pentru a se avea variația de lumină măsurată, steaua KIC 8462852 ar trebui să fie mult mai tânără decât este, ceea ce ar genera anumite semnale, care însă nu au fost măsurate în infraroșu.

Ilustrație reprezentând o exoplanetă văzută de pe luna sa. Sursa: International Astronomical Union.

În acest context, câțiva astronomi au lansat o altă ipoteză, extrem de îndrăzneață: ce-ar fi dacă lumina stelei ar fi absorbită de mega-structuri realizate de o civilizaţie extraterestră extrem de avansată? Aceste mega-structuri ar putea să capteze lumina și energia propriului soare pentru a menţine în viaţă civilizaţia extraterestră. Un fel de enorme panouri solare care să dea energia atât de necesara unei civilizații avansate.

Grupul de cercetători care a măsurat variația de lumină de la steaua Tabby a decis să continue studiul, organizând o campanie de strângere de fonduri (crowdfunding) online. În urma acestei campanii au reușit să obțină circa 100.000 de dolari pe care i-au utilizat pentru a plăti observații ale stelei Tabby cu ajutorul mai multor telescoape în perioada martie 2016 – decembrie 2017.

În tot acest interval de timp au măsurat patru evenimente de atenuare a luminii stelei, pe care le-au botezat Elsie, Celeste, Scara Brae și Ankgor. Au ajuns astfel la concluzia – publicată într-un recent articol în revista The Astrophysical Journal Letters – că variația de lumină nu are nimic de-a face cu o eventuală civilizație extraterestră.

Se presupune că efectul măsurat este datorat unor fenomene naturale, precum un nor de praf cosmic care trece din când în când prin fața stelei, absorbind parte din lumina sa. Cum s-a ajuns la această concluzie? Oamenii de știință au observat că lumina stelei este absorbită în mod diferit în funcție de frecvența (culoarea) acesteia. Dacă ar fi fost vorba de o mega-structură care să genereze variația intensității luminii, aceasta ar fi blocat toate frecvențele în aceeași măsură. Faptul că anumite frecvențe sunt absorbite mai puternic decât altele este generat de prezența a ceva ce nu este compact, precum un nor de praf.

Astronomii susțin că prezența unui nor de praf cosmic atât de masiv este o descoperire importantă și că studiul acestuia îi va ajuta să înțeleagă mai bine evoluția stelelor și a diverselor structuri din univers.

Tabby nu este deci atât de misterioasă cum se credea. Lumina sa nu este absorbită de structuri realizate de extratereștrii cu tehnologii super-avansate, ci de nori de praf cosmic, care însă ne ajută să înțelegem anumite fenomene ce au loc în univers și de care trebuie să ținem cont atunci când căutam posibile semnale ale unor civilizații extraterestre, tocmai ca să nu ne păcălim.