Guvernul provincial intenționează să se bazeze pe imunitatea colectivă în următoarele luni pentru a controla pandemia COVID-19. O demistificare a conceptului de imunitate colectivă și o revizitare a logicii ridicării graduale a restricțiilor.
O epidemie se încheie atunci când virusul care a provocat-o este complet eradicat sau când o proporție suficientă din populație dezvoltă imunitate la acesta.
Este posibil ca virusul să dispară pur și simplu?
Epidemia de SARS din 2002-2003 a durat aproximativ 9 luni înainte de a se stinge complet. Teoretic, COVID-19 ar putea urma același traseu, dispărând după câteva luni. Este un scenariu dezirabil, dar foarte incert. Virusul care provoacă COVID-19 este diferit de cel al SARS, considerând amploarea și ușurința cu care se poate transmite între oameni. SARS a ucis 800 de persoane, virusul care face acum ravagii a cauzat moartea a peste 200,000, provocând 2,8 milioane de infectări în peste 200 de țări și teritorii.
Ținând cont deci de faptul că virusul COVID-19 s-a răspândit pe întreaga planetă, este iluzoriu să credem că îl vom putea eradica, afirmă experții.
Cât de mult timp vom avea de-a face cu acest coronavirus?
Este posibil ca virusul SARS-CoV-2 să existe timp îndelungat, mai cu seamă că în multe țări epidemia este încă la început. Cât de mult, nu se știe – luni sau mai degrabă ani până vom avea un vaccin. În plus, există riscul ca SARS-CoV-2 să fie un virus sezonier, precum mulți alți viruși care atacă sistemul respirator, ca influenza, care apar în fiecare iarnă.
Cum dezvoltăm imunitate?
Una din posibilități este vaccinarea. Vaccinul îl protejează pe cel care îl face, dar și pe cei din jurul lui, pentru că reduce șansele de transmitere a virusului. Dacă suficient de mulți oameni se vaccinează, virusul nu mai are vehicul de circulație.
Dar, dacă luăm în considerare experiența acumulată până acum în dezvoltarea și fabricarea unui vaccin, cel împotriva COVID-19 nu va fi disponibil pe termen scurt. Prima fază a studiilor clinice pe oameni a început deja în Germania și Marea Britanie, însă punerea la punct a unui vaccin comportă mai multe asemenea faze (trei în total), menite să asigure eficacitatea și siguranța acestuia. În plus, trebuie dezvoltată și capacitatea de a-l produce în masă. Cu alte cuvinte, vom fi nevoiți să așteptăm încă un an sau, mai realist, doi până vom avea un vaccin.
CITIȚI ȘI: De ce va dura mai mult de un an pentru ca un vaccin COVID-19 să ajungă pe piață
O a doua posibilitate este cea a dezvoltării unei imunități colective sau „de turmă”, invocată de premierul Legault nu demult. Imunitatea colectivă presupune ca un anumit procent din populație să devină imună prin expunerea la virus și dezvoltarea de anticorpi.
CITIȚI ȘI: O persoană care s-a vindecat de COVID-19 dezvoltă imunitate?
Procentul exact de oameni care trebuie să fie imuni ca să se creeze imunitatea de masă este dat de cât de contagioasă este boala. Cercetătorii măsoară contagiozitatea unei boli infecțioase determinând numărul său de reproducere de bază sau R0 (eng. R naught). Acest număr arată câte persoane sunt infectate, în medie, de o persoană bolnavă, într-o populație nevaccinată sau care nu are imunitate împotriva unui virus. Dacă este sub unu, răspândirea este mai puțin probabilă, boala se va estompa și va dispărea în cele din urmă. Dacă R0 este egal cu unu, se estimează că fiecare caz de infecție existent va provoca o nouă infecție. Boala va continua să existe, dar nu va declanșa o epidemie. Dacă R0 este peste unu, fiecare individ infectat va îmbolnăvi, în medie, cel puțin o altă persoană, și deci virusul este probabil să se răspândească, iar apariția unui focar și a unei epidemii este posibilă.
CITIȚI ȘI: COVID-19: Contagiozitate și rata mortalității
În cazul SARS-CoV-2, în baza datelor provenite din China, R0 a fost estimat între 2 și 2,5, ceea ce reprezintă o rată de infectare comparabilă cu cea a pandemiei de influenza din 1918 (între 2 și 3). În baza acestui calcul, se presupune că imunitatea colectivă ar fi obținută când 60% din oameni ar deveni imuni.
Între timp însă, considerând datele obținute din mai multe țări, R0 a devenit mai mare, ajungând după unele estimări chiar la 5. Prin urmare, experții vorbesc de un procentaj între 60 și 80% din populație care ar trebui să fie imună.
Aplatizarea curbei
Logica ridicării graduale a restricțiilor, faza în care suntem acum, are la bază același principiu care a determinat impunerea măsurilor de izolare la jumătatea lunii martie, anume „aplatizarea curbei” coronavirusului.
Aplatizarea curbei înseamnă limitarea afluxului de bolnavi în spitale pentru ca sistemul medical să poată face față epidemiei și altor necesități. Planurile de ridicare a măsurilor de izolare nu vizează redemararea activităților economice și publice evitând contagiunea, ci permiterea transmiterii lente a virusului, într-o manieră controlată și securitară, în așteptarea unui vaccin sau a unui tratament eficace, verificat prin studii clinice.
Redeschiderea economiei și reluarea unor activități trebuie deci făcute treptat, pentru a evita un al doilea val de îmbolnăviri și a ne regăsi într-o situație similară celei inițiale. Adoptarea strategiei de imunitate colectivă de la început, fără măsuri pentru protejarea populației și izolarea grupurilor vulnerabile, ar fi fost catastrofală ținând cont de rata de contagiune a bolii și de cea a spitalizărilor și deceselor. Numărul victimelor, în special în rândul vârstnicilor, ar fi fost mult mai mare, iar riscul confruntării cu o situație similară cu cea din Italia, unde spitalele debordate au fost incapabile să trateze toți bolnavii, imens.
Cuvântul cheie: Gradual
În Quebec există două evoluții distincte ale epidemiei: cea din rezidențele pentru persoane în vârstă, unde situația este dificilă, și cea din restul societății, unde situația pare sub control. De aceea Quebecul a început, progresiv, să redemareze activitățile în anumite sectoare ale economiei. Astfel, în data de 15 aprilie garajele/atelierele mecanice, centrele de grădinărit și pepinierele, companiile de amenajări peisagistice și minele și-au reluat activitatea. În 20 aprilie s-au deschis șantierele de construcții pentru unitățile rezidențiale a căror construcție sau renovare trebuie terminată până la data de 31 iulie 2020. Vor urma școlile, într-o manieră de asemenea graduală, și businessurile pentru care reluarea activităților este posibilă în condițiile distanțării fizice.
CITIȚI ȘI: De ce copiii se îmbolnăvesc mai puțin de COVID-19?
Într-o pandemie, scăderea numărului de cazuri este însă mult mai lentă decât creșterea lor, atenționează experții. Izolarea grupurilor vulnerabile – persoane în vârstă, cele cu boli cronice – distanțarea fizică, purtarea unei măști non-medicale atunci când această distanțare nu e posibilă, spălarea frecventă a mâinilor – toate aceste reflexe pe care am fost nevoiți să le adoptăm în ultimele săptămâni vor rămâne necesare mult timp. Logica planurilor de ridicare a măsurilor de izolare este deci de a menține aplatizarea curbei coronavirusului.
