Atitudinea generală vizavi de schimbările climatice este una mixtă. Majoritatea crede că fenomenul este real, însă mulți se îndoiesc de existența sa. De ce schimbările climatice sunt atât de dificil de acceptat?

Site-urile de propagandă și de știri false sunt în actualitate acum, de când a devenit clar că au jucat un rol determinant în alegerea lui Donald Trump la președinția Statelor Unite. Rusia se află în spatele multor asemenea știri fabricate, în special în Europa, cu mesaje anti-UE și pro partide de extremă dreapta sau populiste. Atât de virulentă a devenit această propagandă anti-europeană a Moscovei, încât Parlamentul European a adoptat o rezoluție pe 23 noiembrie 2016 în care critică dezinformarea pe care Rusia o alimentează prin așa-zise agenții de știri și troli internet.

Există însă un domeniu în care lupta dintre adevăr și dezinformare, între date susținute de știință și date fabricate de diverse interese se duce de niște ani buni: schimbările climatice cauzate de activitatea umană. În rândul organizațiilor și comunităților științifice există un consens privind faptul că Terra își schimbă climatul. Temperaturile cresc iar fenomenele meteorologice devin din ce în ce mai severe, necontrolate și haotice. Mai mult, știința arată că în spatele acestor schimbări se află activitatea umană.

În rândul opiniei publice dezbaterea este însă foarte puternică. Mulți sunt sub impresia că schimbările climatice, dacă există, nu se datorează societății umane, că acest lucru nu a fost încă pe deplin dovedit științific. În realitate, nu există o astfel de dezbatere academică.

Un studiu publicat anul trecut de Universitatea Yale arată că o majoritate dintre americani consideră că acest fenomen este real (63%), însă doar 48% acceptă că oamenii sunt responsabili. În Canada, în februarie 2016, Université de Montréal, în colaborare cu mai multe alte centre universitare nord-americane, a publicat un studiu potrivit căruia 44% dintre canadieni sunt de părere că Pământul se încălzește datorită activităților umane. Procentul crește la 61% pentru cei care cred că fenomenul se datorează parțial sau total omului.

Din nefericire, există încă mulți care cred că schimbările climatice cauzate de om sunt o minciună. Printre ei se numără și președintele ales al SUA, Donald Trump, sau fostul președinte francez Nicolas Sarkozy. Ce alimentează acest scepticism? De unde provin argumentele negaționiștilor?

Politica și lobbying-ul reprezintă probabil principalii factori cauzatori de confuzie în rândul populației. Sumele care sunt pompate în negarea fenomenului de schimbări climatice cauzate de om sunt de ordinul sutelor de milioane de dolari: 558 mai precis, pe perioada 2003-2010. Acești bani au ajuns la aproape 100 de organizații menite să întrețină confuzia, să dezinformeze, să împiedice eforturile guvernelor pentru a rezolva această problemă, subminând susținerea publicului pentru politici verzi, pentru reducerea gazelor cu efect de seră, pentru taxa pe carbon, pentru surse de energie regenerabile.

Tendința ultimilor ani este ca donațiile către organizațiile care neagă schimbările climatice să se facă prin terțe părți, pentru a ascunde identitatea finanțatorilor acestei propagande. Acest lucru a fost revelat de un studiu întreprins la Drexel University (California), publicat la sfârșitul lui 2013 (studiul a apărut în revista Climatic Change, accesibilă doar cu abonament; puteți citi despre acest studiu în articolul „Dark Money Funds Climate Change Denial Effort”, în Scientific American). Astfel, finanțatori tradiționali precum ExxonMobil sau Koch Industries au dispărut din listele donatorilor, locul lor fiind luat de tot felul de fundații care îngreunează trasarea banilor, ocultând interesele care se ascund în spatele dezinformării.

Autorul studiului, sociologul ecologist Robert Brulle, notează că această contra-mișcare privind schimbările climatice a avut un impact politic și ecologic major în repetatele eșecuri ale omenirii de a acționa la unison pentru a combate încălzirea globală. „Ca o piesă de pe Broadway, această contramișcare are starurile ei – cercetători negaționiști, politicieni conservatori sau populiști – însă în spatele lor se află o structură organizată, cu regizori, scenariști și producători. Pentru a înțelege ce animă această mișcare trebuie văzut ce se întâmplă în spatele scenei”, spune Brulle.

Problema este că aproximativ 75% din veniturile acestor fundații sunt dark money, adică bani proveniți din surse ce nu pot fi identificate. Din ce poate  fi însă identificat rezultă că cei mai mari și mai constanți donatori sunt diverse fundații conservatoare – Searle Freedom Trust, John Williams Pope Foundation, Howard Charitable Foundation, Sarah Scaife Foundation, pentru a numi câteva dintre ele – care promovează un capitalism extrem, de tipul laissez-faire. O ideologie nocivă pentru om și planetă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

− one = three