Există multe asemănări între creierul unei persoane care suferă de diabet și cel al unei persoane atinse de boala Alzheimer. Ar putea fi aceasta un alt tip de diabet, nu o afecțiune separată?

Persoanele care suferă de diabet au un risc mai mare de demență – acest lucru este un fapt știut. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 50 de milioane de oameni sunt afectați la ora actuală în lume de Alzheimer sau un tip asemănător de demență; aproape 10 milioane de noi cazuri se adaugă în fiecare an.

În Canada, peste 560,000 de persoane au primit un astfel de diagnostic. Se estimează că până în 2031 numărul celor care suferă de demență va ajunge la 937,000 de persoane, potrivit Alzheimer Society of Canada.  

CE ÎNSEAMNĂ UN DIAGNOSTIC DE DEMENȚĂ?
Demența este un termen general care se referă la o varietate de tulburări cerebrale. Ea este cauzată de schimbări fizice ale creierului, așa cum se arată pe site-ul Societății de Alzheimer din Canada.

Simptomele pot include pierderi de memorie și dificultăți de gândire, de rezolvare a problemelor și de comunicare, suficient de grave pentru a reduce capacitatea unei persoane de a-și duce la bun sfârșit activitățile cotidiene. Cineva care suferă de demență poate avea, de asemenea, modificări ale stării de dispoziție sau comportamentului.

Demența este progresivă, ceea ce înseamnă că simptomele se vor înrăutăți treptat, pe măsură ce celulele creierului se deteriorează și mor.

Demența nu este o boală specifică. Multe boli pot provoca demență, inclusiv boala Alzheimer, demența vasculară (datorată accidentelor vasculare cerebrale), boala Lewy Body, un traumatism cranian, demența frontotemporală, boala Creutzfeldt-Jakob, boala Parkinson și boala Huntington. Aceste afecțiuni pot avea simptome similare și care se suprapun.

Alzheimerul reprezintă cea mai frecventă cauză de demență. Este o boală ireversibilă și fatală care distruge celulele creierului, determinând o deteriorare a memoriei și o scădere semnificativă  a abilității de a raționa. Boala Alzheimer nu este o parte normală a îmbătrânirii.

TIPURI DE DIABET
Diabetul apare atunci când organismul nu reușește să producă suficientă insulină sau să utilizeze insulina pe care o face în mod corespunzător. Există două tipuri de diabet: cel de tip 1, juvenil, care nu are o cauză cunoscută și nici cură; cel de tip 2, zaharat, care este supranumit și „diabetul stilului de viață”, deși etnicitatea și genetica pot juca și ele un rol în declanșarea sa. Există de asemenea și diabetul gestațional, care afectează femeile însărcinate și care în majoritatea covârșitoare a cazurilor este temporar, căci el dispare după naștere.

Diabetul apare atunci când organismul nu reușește să producă suficientă insulină sau să utilizeze insulina pe care o face în mod corespunzător.

CE ESTE INSULINA ȘI CUM FUNCȚIONEAZĂ?
Insulina este un hormon utilizat de organism pentru a controla concentrațiile de glucoză în sânge. Altfel spus, insulina este instrumentul prin care organismul nostru regularizează nivelul de zahăr din sânge, determinând celulele să ia acest zahăr și să-l folosească ca energie. Atunci când mâncăm o dietă bogată în zahăr, alimente procesate, îndulcitori artificiali, sirop de porumb (high fructose corn syrup, ingredient găsit în enorm de multe alimente procesate care conțin zahăr adăugat), celulele noastre sunt pur și simplu copleșite de cantitatea de zahăr căreia trebuie să îi facă față și încep să nu mai reacționeze cum trebuie la insulină. Aceasta este ceea ce medicii numesc rezistența la insulină, o afecțiune care dacă nu este tratată duce la diabet de tip 2.

Zahărul care rămâne în sânge datorită rezistenței la insulină afectează grav organismul, cauzând boli de inimă, de ochii, afectând terminațiile nervoase etc.

ESTE BOALA ALZHEIMER UN DIABET DE TIP 3?
Diabetul de tip 2 poate fi un factor de risc pentru Alzheimer, demență vasculară și alte tipuri de demență, deoarece problemele cardiovasculare asociate diabetului sunt, de asemenea, asociate și cu demența. Acestea includ: obezitatea, bolile de inimă sau antecedente familiale ale bolilor de inimă, probleme de circulație, colesterol ridicat, tensiune arterială crescută.

Știința a demonstrat că, așa cum se întâmplă în cazul diabetului, glucoza nu este utilizată în mod adecvat în creierul persoanelor cu Alzheimer. Acest lucru poate fi cauzat de moartea celulelor nervoase, care reduce capacitatea creierului de a interpreta mesajele. În cazul demenței vasculare, celulele creierului mor din cauza lipsei de oxigen, împiedicând celulele creierului să comunice între ele.

Plăcile de beta-amiloide (un tip de proteine), care se acumulează în creierul persoanelor ce suferă de Alzheimer, împiedică la rândul lor receptorii de insulină din creier să-și facă treaba. Acest lucru poate afecta producția de insulină și poate determina celulele creierului să devină insensibile la insulină.

Potrivit unor studii recente, creierul persoanelor cu boala Alzheimer se află într-o stare diabetică, în parte datorită scăderii sau insensibilității la insulină. Există multe asemănări între creierul unei persoane care suferă de diabet și cel al unei persoane atinse de boala Alzheimer. Cu toate acestea, diabetul rămâne doar un factor de risc. Unele persoane cu diabet pot dezvolta demență, dar multe nu.

OBICEIURI CARE POT REDUCE RISCUL DE DIABET ȘI DEMENȚĂ
Și diabetul, și Alzheimerul fac din ce în ce mai multe victime. Ambele boli se datorează unei combinații de factori – genetici, de mediu și de stil de viață. Alimentația și activitatea fizică sunt foarte importante în ambele cazuri și ceea ce trebuie să reținem este că ce e bun pentru inimă este bun și pentru creier – un stil de viață sănătos care promovează sănătatea cardiovasculară aduce beneficii și creierului.

■ Mâncați o dietă sănătoasă bogată în vitamina D, folat și vitaminele B6 și B12. Incorporați acizii grași din pește, nuci și semințe de in, care au fost recunoscuți ca eficienți în combaterea declinului cognitiv, la fel ca și antioxidanții din legume și fructe – alimente care de altfel combat și diabetul de tip 2.

Exersați în mod regulat. Mergeți cu bicicleta sau deplasați-vă pe jos, atunci când vremea o permite. Persoanele în vârstă care parcurg 10-15 km pe jos pe săptămână au mai puține șanse de a suferi de demență și probleme de funcționare a creierului.

Protejați-vă capul atunci când jucați sport.

■ Nu neglijați activitățile casnice. Activități simple precum gătitul, curățenia sau spălatul vaselor sunt asociate cu un risc mai mic de Alzheimer, chiar și în rândul celor de peste 80 de ani. 

Bilingvismul poate întări puterea creierului, protejându-vă de demență. Fiți deci buni canadieni și quebechezi și practicați engleza și franceza cât de mult puteți. 

Cuvintele încrucișate, jocurile, grădinăritul. Dacă vă îndeletniciți cu așa ceva zilnic, șansele declinului cognitiv se diminuează. La cei deja atinși, efectul practicării acestora a fost similar celui conferit de medicația administrată împotriva demenței.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

CITIȚI ȘI:
Descoperire importantă la Montreal privind boala Alzheimer
Hormonii și mecanismele îngrășatului și slăbitului

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

+ forty seven = fifty two