Dieta ketogenică este astăzi una dintre cele mai populare diete, în special datorită rezultatelor sale în eliminarea kilogramelor în plus. Mecanismul pe care aceasta se bazează este următorul: înlocuirea glucozei ca principal combustibil al organismului cu grăsimi. Adesea prost înțeleasă și aplicată, dieta ketogenică nu este însă lipsită de riscuri.

În ultimii ani, dieta ketogenică (sau cetogenică) a devenit foarte populară. În ciuda acestei relativ recente popularități, o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi nu este nouă, fiind recunoscută în medicină, de aproape 100 de ani, ca tratament al epilepsiei rezistente la medicamente, în special în cazul copiilor. În anii ’70, dr. Atkins a popularizat această dietă pentru slăbit și de atunci numeroase alte diete au incorporat, într-o măsură mai mare sau mai mică, principiile regimului keto.

CE ESTE DIETA KETOGENICĂ?
Dieta ketogenică presupune consumul de alimente bogate în grăsimi și proteine și reducerea aportului de carbohidraţi. Scopul este de a folosi depozitele de grăsime ale organismului ca sursă principală de energie, în locul glucozei.

În esență, este o dietă care face ca organismul să elibereze ketone (sau corpi ketonici/cetonici) în sânge. De regulă, celulele noastre utilizează glucoză – care provine din carbohidrați – ca sursă principală de energie. În absența zahărului (provenit din alimente) care circulă în sânge, organismul începe să folosească grăsimea acumulată, pe care o transformă în niște molecule numite corpi cetonici, într-un proces numit ketoză (cetoză). Corpii cetonici sunt deci substanțe care apar prin arderea lipidelor.

Odată ce organismul ajunge într-o stare de ketoză, majoritatea celulelor utilizează corpii cetonici pentru a genera energie, până când reintroducem carbohidrații în alimentație. Această schimbare de combustibil – grăsimea depozitată în organism în loc de glucoza care circulă în sânge – se petrece de obicei după câteva zile de mâncat între 20 și 50 de carbohidrați pe zi (între două și patru zile pentru majoritatea oamenilor, însă procesul e unul foarte individual și poate lua mai mult în unele cazuri)

Alimentele privilegiate în dieta keto sunt grăsimile și proteinele, iar cabohidrații sunt restricționați. Acest lucru se traduce printr-o alimentație bogată în carne și preparate din carne, ouă, brânzeturi, pește, unt, uleiuri, nuci și semințe.

Grupele de alimente și clasificarea nutrienților

CARE SUNT BENEFICIILE?
Dovezile științifice sunt solide privind reducerea convulsiilor la copii prin intermediul dietei ketogenice, în unele cazuri la fel de eficient ca medicamentele. Datorită acestor efecte neuro-protectoare, mai mulți specialiști au teoretizat asupra posibilelor beneficii ale dietei ketogenice asupra altor afecțiuni ale creierului precum Parkinson, Alzheimer, scleroză multiplă, autism sau chiar cancer. Totuși, trebuie spus că până în prezent nu există studii pe oameni care să sprijine recomandarea ketozei ca posibil tratament pentru aceste afecțiuni.

Principalul motiv pentru care această dietă este îmbrățișată este slăbitul. Și în această instanță există suficiente studii științifice care sprijină ideea că o dietă keto sau low carb duce la o mai rapidă pierdere în greutate decât o dietă săracă în grăsimi (low fat) sau chiar una mediteraneeană. Dar, deși un consum scăzut de carbohidrați are ca efect o mai mare pierdere de greutate pe termen scurt decât alte diete, după un an sau doi acest avantaj nu mai este semnificativ.

Dieta mediteraneană, asociată longevității și sănătății cardiovasculare

Dieta ketogenică are potențiale efecte benefice privind glicemia în pacienții cu diabet de tip 2, cel puțin pe termen scurt. Efectele sale asupra colesterolului nu sunt însă foarte clare: pentru unii pacienți, nivelul de colesterol crește la începutul acestei diete, pentru a scădea câteva luni mai încolo. Cert e că orice dietă care ajută la debarasarea de greutatea în exces poate reduce sau chiar elimina riscul de boli cardiovasculare și diabet. Orice cură de slăbire – nu doar cele low carb – are potențialul de a îmbunătăți nivelul de colesterol și cel al zahărului din sânge, cel puțin temporar.

În prezent, opinia la care subscriu American Heart Association, American College of Cardiology și Obesity Society este că nu există suficiente date științifice pentru a susține că dietele low carb au un efect pozitiv pe termen lung asupra diabetului, colesterolului și sănătății inimii în general.

CARE SUNT PROBLEMELE?
Se întâmplă de multe ori ca cei care țin o astfel de dietă să consume prea multe proteine din carne și lactate intens procesate și prea multe grăsimi nesănătoase, saturate și trans. Or, alimente ca mezeluri, brânză topită, carne roșie/grasă, margarină, seu, untură (câteva exemple) pot cauza multiple probleme dacă sunt consumate în cantități mari și pe termen lung. Dacă adăugăm și o restricție drastică a carbohidraților care se răsfrânge asupra consumului de legume și fructe, ajungem la o dietă complet nesănătoasă, săracă în fibre și nutrienți, care pe termen lung poate rezulta în deficiențe de vitamine și minerale, pierderea de masă osoasă, tulburări gastroinstestinale, și creșterea riscului pentru diverse boli cronice.

Variantele mai vechi ale dietei keto se încadrează în această categorie. În dieta Atkins, de exemplu, erau permise și chiar recomandate alimentele cu conținut mare de grăsimi saturate (carne de porc grasă, brânzeturi grase), de multe ori prăjite, afumate, fripte, iar legumele, nucile și semințele erau reduse la extrem – de fructe nici nu putea fi vorba!

Dietele ketogenice moderne încurajează un consum moderat de proteine, cuplat cu un aport semnificativ de grăsimi de calitate, sănătoase, ca cele din avocado, somon sălbatic și alți pești grași, uleiuri vegetale (măsline, semințe de struguri, in etc.), nuci și semințe.

Variantele noi ale regimurilor low carb sunt mai suple și mai în pas cu cercetările medicale și nutriționale. Ele insistă pe integrarea a cât mai multor alimente naturale, neprocesate și de calitate, a legumelor – în special verdețurile, ba chiar și a unor fructe ca cele de pădure, kiwi, clementine, cireșe etc. și a unor leguminoase – năut/humus, fasole verde, mazăre. Proteinele trebuie consumate cu moderație, iar grăsimile trebuie să fie de calitate (nesaturate, acizi grași omega-3, acizi grași mononesaturați), ca cele din avocado, somon sălbatic și alți pești grași, uleiuri vegetale (măsline, semințe de struguri, in etc.), nuci și semințe. Rămân interzise orice fel de cereale și produse derivate (fulgi, paste, pâine, orez), porumbul, cartofii, mierea, sucurile de fructe și băuturile carbogazoase și, desigur, zahărul.

Genul acesta de dietă ketogenică modernă este mai apropiat de dieta mediteraneană decât de variantele clasice keto și de aceea este mult mai indicat. Este eficace în accelerarea pierderii în greutate și mult mai ușor de ținut. Dar nu este fără riscuri! De aceea persoanele care vor să folosească un regim alimentar low carb high fat pentru tratarea unor afecțiuni ca diabetul de tip 2 sau sindromul metabolic, care iau medicamente pentru reglarea glicemiei și pentru colesterol, trebuie să ceară sfatul medicului înainte de a începe o astfel de dietă. De asemenea, persoanele cu boli de rinichi, afecțiuni ale vezicii biliare și pancreatită trebuie să exercite multă precauție. În cazul lor avizul medicului este absolut obligatoriu.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, șef la Clinique Réseau Diamant.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

+ fifty eight = 67