Instrumentele de la bordul sondei Cassini au analizat compoziția chimică a materiei conținute în gheizerul emis de Enceladus, unul dintre sateliții planetei Saturn. Concluzia: în oceanul subteran al acestui satelit ar putea exista condiții favorabile vieții.
Posibila existență a vieţii în Univers, în afara planetei noastre, este unul dintre cele mai fascinante subiecte actuale de studiu. Există și alte planete unde viețuitoare mai mult sau mai puțin asemănătoare nouă să fi luat naștere? În sistemul nostru solar viaţa este căutată atât pe Marte cât și pe sateliții unor planete precum Saturn, unde ar putea exista bacterii sau forme primitive de viaţă care rezistă în condiţii extreme.
Un candidat excelent pentru posibila existență a vieţii este Enceladus, un satelit al planetei Saturn, al șaselea ca mărime, descoperit în 1789 de William Herschel. Enceladus a fost studiat îndeaproape de sonda Cassini a agenției spațiale Europene ESA și a NASA. Cassini a fost lansată în 1997 și a avut nevoie de șapte ani de călătorie prin spaţiul interplanetar pentru a ajunge la Saturn. De atunci, instrumentele de la bordul acestei sonde studiază planeta și sateliții săi. Iar Enceladus este o continuă sursă de surprize.
Astfel, Cassini a putut observa gheizere din particule de gheață (de apă) gigante, de ordinul a zeci și chiar sute de km înălțime, care se pare că provin din mări și oceane subterane uriașe, în care ar putea exista forme de viață asemănătoare cu cele de pe Terra.
Datele obţinute de sonda Cassini în data de 28 octombrie 2015, când a trecut pe lângă Enceladus traversând un gheizer, au fost analizate iar rezultatele publicate recent de către un grup de cercetători de la Southwest Research Institute (SUA) într-un articol extrem de interesant, în revista Geophysical Research Letters.
Cercetătorii americani au analizat spectrele de masă obţinute cu spectrometrul de masă Ion and Neutral Mass Spectrometer (INMS), situat pe sonda Cassini, cu ajutorul unui nou model geochimic. Ei au arătat că dioxidul de carbon din gheizerul analizat ar putea fi generat în reacţii chimice ce au loc în străfundul oceanelor de pe Enceladus. Reacţii geochimice între nucleul format din roci și apa oceanului dau naştere la dioxid de carbon.
Cassini a mai descoperit și alte elemente chimice interesante, precum siliciu și hidrogen molecular, ceea ce reprezintă rezultatul unor procese chimice complexe în adâncurile oceanului de pe acest satelit. Concentrația de dioxid de carbon este foarte asemănătoare cu ceea ce ar fi de așteptat din dizolvarea în apă a unor minerale care conţin siliciu și carbon, reacţii care ar avea loc cu emisie de căldură. Deci, pe fundul oceanului ar putea exista regiuni calde, unde forme de viaţă precum cele de pe Pământ descoperite in condiţii similare, ar putea supravieţui. Aici, în valea McMurdo din estul Antarcticii au fost descoperite bacterii anaerobe care trăiesc într-o mare subterană foarte sărată si lichidă, la temperatura de -10 °C, unde nu există oxigen. Aceasta colonie de bacterii s-ar fi format acum circa 1,5 milioane de ani.
Așadar, în profunzimea lui Enceladus, satelit al planetei Saturn, există un ocean imens cu apă în care au loc reacții chimice complexe, ce dau naștere la o serie de molecule și unor surse de energie și căldură. Adică trei elemente necesare pentru existența organismelor vii: energie (prezentă prin fenomenele calde de pe Enceladus), molecule conținând carbon (substanțe organice) și mai ales apă. Ele îi fac pe cercetători – și nu doar pe ei! – să viseze viaţă pe Enceladus. În adâncurile acestui ocean ar putea exista enorme colonii de bacterii și cine știe ce alte viețuitoare!
