În nu puţine situaţii, în discuţiile telefonice avute cu cei din România sau din alte ţări care doreau servicii de imigrare (obţinerea rezidenţei permanente, a unui permis de muncă etc), m-am confruntat cu o reţinere a interlocutorului legată de efectuarea plăţii. Motivele, deşi aparent diverse, se învârteau în jurul aceleiaşi idei: teama de a nu fi păcăliţi, de a nu plăti pentru un „serviciu” pe care apoi nu îl primesc. Uneori, mi se propune un târg: „Facem cum spuneţi, nu de bani este vorba, dar vă plătesc când ajung în Canada. Altfel, eu ce garanţie am că după ce vă plătesc mai primesc serviciul?”. Răspunsul la această „ofertă” îl găsiţi în finalul articolului.
În alte împrejurări – mai puţine, ce-i drept – persoane din afara Canadei mi-au mărturisit că reticenţa era urmarea faptului că au fost escrocate de cineva, că li s-au luat banii fără a li se rezolve dosarul şi îmi cereau informaţii despre cum pot să acţioneze legal împotriva escrocului.
Ambele cazuri au un numitor comun: pe cine aleg cei interesaţi de imigrarea în Canada să îi reprezinte în faţa autorităţilor şi ce căi de rezolvarea a disputelor au atunci când apar neînţelegeri.
Este important să se ştie că legea canadiană impune ca orice persoană care oferă consultanţă în domeniul imigraţiei, contra unei sume de bani sau orice altă formă de remunerare, să fie membră a Consiliului de reglementare a consultanţilor în imigrare din Canada (CRCIC), a unui barou din Canada sau a Camerei de notari din Quebec.
Dacă cineva, în Canada sau în orice altă ţară, oferă servicii de imigrare în schimbul banilor sau a oricărei alte forme de retribuţie fără a fi membru în unul din organismele menţionate, contravine legii şi riscă pedepse de până la 100.000 $ amendă şi până la 2 ani de închisoare.
Reţineţi un aspect important: legea autorizează pentru serviciile de imigrare contra remuneraţie doar persoane fizice (membri unui organism din cele menţionate) şi nu firme, companii sau alte forme de asociaţie! De exemplu, un client care apelează la o „firmă de imigraţie din România, unde sunt avocaţi români”, trebuie să verifice că persoana care îl va reprezenta în faţa autorităţilor canadiene şi care îi va oferi contra cost servicii în imigraţie este consultant reglementat în imigraţie (membru CRCIC), avocat în Canada sau notar în Quebec.
Pentru a verifica dacă o persoană este pe lista consultanţilor reglementaţi în imigraţie puteţi accesa site-ul http://secure.iccrc-crcic.ca/search-new/FR
Dacă serviciile privesc provincia Quebec, atunci, în plus faţă de acreditarea federală, consultantul în imigraţie trebuie să deţină şi recunoaşterea din partea acestei provincii francofone – şi este înscris în Registrul quebechez al consultanţilor în imigraţie.
Pe lângă cunoaşterea şi respectarea legislaţiei din imigraţie, consultanţii reglementaţi sunt obligaţi să respecte un cod de deontologie exigent, care le impune, printre altele:
■ Să semneze contract de servicii cu fiecare client, document în care să precizeze clar serviciile oferite, responsabilităţile părţilor, suma şi modul de plată (la oră, pe contract, în câte etape etc).
■ Să detalieze clientului modul în care ar urma să se reglează un eventual conflict, în cazul în care ar apărea neînţelegeri între client şi consultant.
■ Să deţină o poliţă de asigurare profesională, în caz de omisiuni sau erori pe care le-ar putea face în tratarea dosarului clientului.
Iată de ce, atunci când se apelează la un consultant reglementat, aveţi garanţia unui serviciu profesionist.
Dacă aţi apelat la un fals consultant (persoană neautorizată prin lege) iar acesta v-a înşelat, aveţi totuşi posibilitatea să deputeţi plângere la CRCIC, la nr. de telefon 1-877-836-7543. Plângerea trebuie asumată, nu să fie anonimă. Dar reţineţi că puterile de anchetă ale organismului federal sunt destul de limitate în cazul în care persoana care v-a înşelat nu este consultant reglementat. Limitările sunt cu atât mai mari dacă escrocul este cetăţean străin şi nici nu se află pe teritoriul Canadei. În funcţie de gravitatea faptelor, autorităţile canadiene ar putea solicita sprijin internaţional pentru pedepsirea vinovatului.
Colaborarea cu un fals consultant în imigraţie are şi alte riscuri majore – nu doar acela că, în situaţia apariţiei unui conflict, reglarea problemei este mai dificilă sau chiar imposibilă. Nefiind autorizat, deci nerecunoscut de Guvern, falsul consultant nu vă poate reprezenta în faţa instituţiilor canadiene, nu le poate cere informaţii sau lămuriri referitoare la dosarul dvs., nu poate efectua plăţi în numele dvs. etc.
În plus, dacă autorităţile canadiene află că cineva a primit sprijin de la un fals consultant, dosarul este refuzat, iar persoana care vrea să emigreze/lucreze/studieze în Canada poate fi acuzată de declaraţii false. Aceasta întrucât acea persoană a completat un formular în care i s-a cerut să precizeze dacă a apelat sau nu la un terţ – şi, cum falsul consilier nu putea figura pe lista acreditată de autorităţile canadiene, cel interesat să imigreze/lucreze/studieze în Canada a bifat că nu este reprezentat de cineva.
Nu trebuie uitat nici riscul că un fals reprezentant poate face erori, din incompetenţă, care să ducă la respingerea dosarului. Legislaţia în domeniul imigraţiei se schimbă foarte des, uneori radical, astfel încât devine o necesitate menţinerea la zi a cunoştinţelor în domeniu. Tocmai de aceea consultanţii reglementaţi sunt obligaţi să urmeze anual zeci de ore de cursuri de perfecţionare profesională.
Referitor la schimbările dese din legislaţia imigraţiei, mai este un aspect important ce trebuie menţionat. Dacă în trecut sfaturile date cu bună intenţie pe diferite reţele de socializare de către cei care au parcurs deja etapele imigrării erau de real folos pentru cei care se pregăteau să facă aceleaşi demersuri, în prezent aceste informaţii trebuie privite cu multă retincenţă. Şi nu pentru că ar fi date cu rea-intenţie, ci pentru că s-ar putea să fie deja caduce – legislaţia să se fi schimbat şi, drept urmare, acele indicaţii ar putea face mai mult rău.
Chiar dacă cei care dau sfaturi au ajuns de câteva săptămâni în Canada, asta nu înseamnă că informaţiile lor sunt la zi. Procesul imigraţiei poate dura şi 2 ani, deci există riscul foarte mare ca, în intervalul scurs de la momentul când au aplicat ei şi până la cel când au ajuns în Canada, regulile în imigraţie să se fi schimbat – deci îndrumarile date să nu mai fie de actualitate, aşadar eronate pentru cei care aplică acum.
V-am promis răspunsul corect la „târgul” de a garanta serviciile de imigraţie prin acceptarea plăţii după sosirea clientului în Canada. Acesta este, evident, NEGATIV. Este imposibilă acceptarea unui asemenea înţelegeri pentru simplul motiv că… legislaţia care încadrează activitatea unui consultant reglementat interzice acest lucru.
Datoria consultantului este să pregătească dosarul de manieră profesionistă, în baza informaţiilor furnizate de client, iar dacă nu o face poate fie tras la răspundere. Însă acordarea unei vize, a unui statut, permis de muncă sau de studii ori a oricărui alt document guvernamental, ca şi durata de procesare a cererii, sunt la discreţia absolută a Guvernului Canadei, respectiv al Quebecului.
