Multe dintre manifestările cutanate ale îmbătrânirii, considerate inevitabile semne ale trecerii anilor sunt, de fapt, ravagiile expunerii la factorii de mediu. Cel mai distrugător dintre acești factori este radiația ultravioletă.

Potrivit Asociației canadiene de dermatologie, fotoîmbătrânirea este îmbătrânirea prematură a pielii cauzată de expuneri repetate la radiația ultravioletă (UV), de la soare sau din surse artificiale (saloanele de bronzaj, de exemplu). Termenul provine de la cuvântul grecesc „phos” care înseamnă „lumină”. Fotoîmbătrânirea este diferită de îmbătrânirea cronologică, intrinsecă, razele ultraviolete alterând structurile normale ale pielii.

Se estimează că radiațiile UV sunt responsabile pentru aproximativ 90% dintre modificările vizibile asociate cu îmbătrânirea pielii. O mare parte dintre acestea se produc în copilărie, astfel că la vârsta de 18 ani ele sunt deja prezente. Durează însă aproximativ 20 de ani până când devin vizibile. Dar, în vreme ce procesul natural de îmbătrânire este funcție de trecerea anilor și de moștenirea genetică a fiecăruia, fotoîmbătrânirea poate fi evitată cu o bună protecție solară.

Pielea și razele ultraviolete

Pielea poate repara multe din mutațiile cauzate de razele UV, însă dacă distrugerea este foarte mare, celule afectate pot muri. Adesea, leziunile cauzate de ultraviolete se repară imperfect și astfel apar diverse mutații, care duc la îmbătrânire prematură, keratoză actinică (o leziune precanceroasă a pielii ce are aspectul unei papule și culoarea roșiatică- maro) și cancer de piele.

Radiațiile UV sunt o parte a spectrului electromagnetic (lumina) care ajunge de la soare la pământ. Ele au lungimi de undă mai scurte decât lumina vizibilă, făcându-le invizibile cu ochiul liber. Aceste lungimi de undă sunt clasificate ca UVA, UVB sau UVC. UVA este cea mai lungă dintre cele trei, la 320-400 nanometri (nm); UVB variază între 290-320 nm; cu raze şi mai scurte, UVC este absorbită de stratul de ozon şi nu ajunge la pământ.

Razele UVB constituie 5% din radiațiile ultraviolete care ajung pe Terra. Intensitatea UVB variază în funcţie de sezon, locaţie şi ora din zi. Sunt încărcate cu foarte multă energie și sunt oprite de nori și sticlă. Ele pătrund în epidermă, stratul extern al pielii, deteriorându-i ADN-ul și provocând diverse schimbări în celule. Acestea duc la fotoîmbătrânire, iar cu timpul la leziuni precancerigene și cancerigene.

Razele UVA reprezintă 95% dintre ultravioletele care ating suprafața planetei. Deși sunt mai puțin intense decât UVB, razele UVA sunt de 30 până la 50 de ori mai răspândite. Ele sunt prezente cu o intensitate relativ egală în timpul orelor din zi, pe tot parcursul anului, şi pot penetra norii sau sticla. De aceea cei mai mulţi dintre noi sunt expuși la cantități mari de UVA, care pătrund mai profund în piele, până în cel de-al doilea strat al său numit dermă. Ele dăunează celulelor din stratul bazal al epidermei (keratinocite), unde apar cele mai multe forme de cancer de piele, și joacă un rol major în îmbătrânirea pielii şi ridare.

Semnele fotoîmbătrânirii

● Pielea îmbătrânită prematur este uscată, aspră, fragilă, lipsită de fermitate şi elasticitate.
● Prezintă riduri fine şi riduri foarte adânci (altele decât cele de expresie).
● Se caracterizează prin pete, adică lentiginoză solară (impropriu cunoscută sub denumirea de „pete de ficat”), vase de sânge dilatate aproape de suprafaţa pielii (telangiectazii) și pori dilatați.

Semnele fotoîmbătrânirii apar pe cele mai expuse și mai vizibile părți ale corpului: față, gât, dosul palmelor, iar la femei și în zona decolteului. Și buzele pot fi îmbătrânite prematur de soare, pierzându-și din pigmentul lor natural și subțiindu-se.

Este fotoîmbătrânirea un proces reversibil?

Atât epiderma cât şi derma sunt capabile de o regenerare moderată atunci când agresiunea UV încetează – fie prin evitarea expunerii la soare, fie prin folosirea filtrelor cu spectru larg şi SPF mare.

Repararea dermei poate fi stimulată cu topice farmacologice ca retinoizii, pentru care este nevoie de rețetă, sau cosmetice, ca retinolul. Există studii care arată că vitamina C topică (un antioxidant) poate oferi protecție pielii reducând apariţia speciilor reactive de oxigen (SRO, care includ acei faimoși radicali liberi). Există și câteva studii care au indicat că anumite peptide aplicate topic sunt absorbite în dermă, unde stimulează producția de colagen. Peptidele sunt legături scurte de aminoacizi, ce se găsesc în proteine.

Rețineți însă că la ora actuală, dintre toate tratamentele topice care pot reduce și chiar inversa efectele fotoîmbătrânirii, cele mai eficace sunt retinoizii, o formă a vitaminei A eliberată doar cu rețetă medicală. Efectele retinoizilor sunt atestate de numeroase și solide cercetări științifice.

Există, de asemenea, un arsenal de proceduri mai mult sau mai puţin invazive – microdermabraziune, peeling chimic, lasere ablative/nonablative, IPL – despre care e bine să discutați cu un medic dermatolog.

Ce înseamnă SPF?

SPF este un acronim pentru Sun Protection Factor, adică factor de protecție solară. Acesta indică cât timp pielea este protejată de razele UVB şi UVA atunci când se utilizează o protecție solară, în comparaţie cu modul în care roșeața ar apărea fără a folosi acel produs. De exemplu, la o persoană care utilizează o protecție solară cu SPF10 va dura de 10 ori mai mult timp până ce pielea se va înroși, față de situația în care nu este aplicată o protecție solară. SPF10 ne apără de 93% din razele UVB ale soarelui; SPF30 protejează împotriva a 97% iar SPF50 împotriva a 98%. Este bine deci să folosim o protecție SPF30 sau mai mult.

Razele UV și cancerul de piele

Organizația Mondială a Sănătăţii (OMS) a identificat ultravioletele ca un cancerigen uman dovedit. Radiațiile UV sunt considerate principala cauză de cancer de piele non-melanom (NMSC), incluzând carcinomul cu celule bazale (CCA) şi carcinomul cu celule scuamoase (SCC). Mulţi experţi cred că, în special pentru persoanele cu pielea deschisă la culoare, radiațiile UV joacă un rol cheie în melanom, o formă mortală de cancer de piele, care ucide foarte mulţi oameni în fiecare an în întreaga lume. În prezent, între două și trei milioane de cazuri de NMSC și 132,000 de cazuri de melanom sunt diagnosticate anual la nivel mondial.

Potrivit Canadian Skin Cancer Foundation, unul din trei cancere diagnosticate la nivel mondial este de piele, 80-90% dintre acestea fiind cauzate de radiațiile ultraviolete.

În Canada, peste 80.000 de cazuri de cancer de piele sunt diagnosticate în fiecare an, iar dintre acestea mai bine de 5.000 sunt melanom.

În fiecare an, există mai multe cazuri noi de cancer de piele decât numărul de cancere de sân, prostată, plămâni și colon.

Melanomul este a treia cea mai frecventă formă de cancer la femeile canadiene cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.

Așadar, protejați-vă pielea de soare! Pe lângă că veți arăta mai bine, veți reduce și riscul de a dezvolta un cancer de piele.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

CITIȚI ȘI:

Poluarea aerului, un ucigaș silențios
Ce au în comun cele mai de temut boli din ziua de azi?
Radicalii liberi, bolile și antioxidanții

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

+ seventy four = seventy seven