Bolnavii de hipertensiune arterială se confruntă cu riscul de a face accident vascular cerebral, atac de cord sau insuficienţă renală, dacă această afecțiune nu este tratată corespunzător. Medicamentele prescrise sunt eficiente atunci când bolnavii fac şi o schimbare în obiceiurile alimentare și stilul lor de viață.

CE ESTE TENSIUNEA ARTERIALĂ?
Tensiunea arterială este presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali, pe măsură ce acesta este pompat de inimă în organism. Presiunea sanguină se măsoară în milimetri mercur (mmHg) și este înregistrată sub forma a două valori, sistolică şi diastolică. Cea sistolică se referă la presiunea sângelui atunci când inima bate pentru a pompa sângele în organism; cea diastolică se referă la presiunea sângelui între contracţii-bătăi.

Tensiunea arterială poate înregistra variații importante în cursul unei zilei. Când suntem speriați sau îngrijorați, suprarenalele secretă un hormon numit adrenalină. Acest hormon forțează inima să bată mai repede și mai puternic, astfel încât se produce creșterea tensiunii arteriale pentru a asigura un aport suficient de sânge la nivel muscular.

Tensiunea arterială este mai redusă la orele mici ale dimineții (1.00-5.00 AM); ea crește repede în intervalul 6.00-8.00 AM, apoi rămâne aproximativ constantă în cursul zilei și noaptea până la orele 11.00-12.00 PM.

Valorile tensiunii arteriale se modifică cu vârsta. La copii, valorile normale pot fi de 70/50; la adulți, valorile normale sunt 90 – 140 mmHg/90.

CE ESTE HIPERTENSIUNEA ARTERALĂ?
Se consideră hipertensiune arterială (HTA) creșterea presiunii maxime (sistolică) peste 140 și/sau minime (diastolică) peste 90 mmHg. HTA este cea mai răspândită boală cronică. Ea este recunoscută ca factor de risc major pentru cazurile de atac de cord (infarct miocardic), insuficiență cardiacă, anevrisme ale arterelor (de exemplu anevrism aortic), boală arterială periferică și este cauza bolilor renale cronice. Chiar și o creștere moderată a valorilor tensiunii arteriale este asociată cu o speranță de viață mai redusă.

  CITIȚI ȘI: Hipertensiunea arterială indusă de sarcină

În marea majoritate a cazurilor (peste 90%), hipertensiunii arteriale nu i se poate preciza cauza; este așa numita hipertensiune arterială esențială. Una din cele mai admise idei este „teoria mozaicului”, în care factorii predispozanți sau determinanți ar fi ereditatea, factori vasculari, stările emotive repetate, unele tulburări suprarenale, regim hipercaloric, aport excesiv de sare în alimentație. În 10% din cazuri HTA este secundară, determinată de cauze renale, endocrine, congenitale, anomalii ale aortei sau de scăderea elasticității aortei, întâlnită la vârstnici și în diverse afecțiuni cerebrale.

RISCURI
Bolnavii de hipertensiune arterială se confruntă, pe lângă dureri de cap şi ameţeli, cu riscul de a face accident vascular cerebral, atac de cord, orbire sau insuficienţă renală, dacă această afecțiune nu este tratată corespunzător. Medicamentele prescrise sunt eficiente atunci când bolnavii fac şi o schimbare în obiceiurile alimentare și stilul lor de viață. Sunt recomandate alimentele şi condimentele naturale care dilată vasele de sânge, astfel încât inima să nu fie supusă efortului.

CE SĂ EVITĂM ÎN CAZ DE HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ?
Cel mai cunoscut factor care determină creșterea tensiunii arteriale este consumul de sare. Prima schimbare în dieta unui hipertensiv trebuie să fie, așadar, regimul hiposodat (restricția totală nu e de obicei recomandată). Pare o schimbare dificilă, însă știați că gustul și mirosul sunt primele simțuri care se adaptează? În cazul reducerii consumului de sare, gustul „nou” se adaptează în câteva săptămâni iar recepționarea și aprecierea altor arome este stimulată.

  CITIȚI ȘI: Hipertensiunea arterială la copii și tineri și consecințele ei severe

Concret, o restricție moderată se obține prin neadăugarea sării în procesul de gătit, prin folosirea alimentelor naturale în favoarea semipreparatelor și prin evitarea alimentelor tip fast-food, a murăturilor, a conservelor, a mezelurilor, dar și a monoglutamatului de sodiu (MSG), un potențator de aromă cunoscut ca „sarea chinezească”.

Rețineți că necesarul de sare se situează între 2 și maxim 4 grame pe zi.

La ce altceva un hipertensiv ar trebui să renunțe sau să consume cu moderație? Lista ar trebui să includă următoarele: cafeaua (și băuturile cofeinizate ca Red Bull, cola etc.), ceaiul și alcoolul.

Dacă o cantitate minimă de alcool (vin roșu) are un efect benefic, abuzul de alcool este cea mai frecventă cauză de hipertensiune reversibilă. Consumul maxim admis este de 20 g etanol pur/zi pentru bărbați și 10 g/zi pentru femei.

  CITIȚI ȘI: De ce este alcoolul toxic pentru organism?

Cafeaua și ceaiul pot fi asociate cu creșteri ușoare și tranzitorii ale tensiunii arteriale, în special la vârstnici. Aceasta datorită substanțele conținute, cofeina și respectiv teina, care stimulează secreția de adrenalină din glanda suprarenală, care la rândul ei produce creșterea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și apariția de palpitații.

  CITIȚI ȘI: Mituri despre ceaiul verde

Nu în ultimul rând, amintiți-vă de schimbările non-culinare care sunt necesare, cum ar fi oprirea fumatului.

Se consideră că jumătate dintre cazurile de hipertensiune arterială din lume sunt promovate de obezitate. O mare schimbare în dieta unui hipertensiv trebuie să se opereze așadar în vederea atingerii și menținerii unei greutăți optime, prin controlarea porțiilor, reducerea aportului caloric și combaterea sedentarismului. Scăderea ponderală este urmată de reducerea tensiunii arteriale: fiecare kilogram pierdut determină o tensiune cu 2/ 1,3 mm Hg mai mică.

CE SĂ CONSUMĂM ÎN CAZ DE HTA?
Dieta unui hipertensiv ar trebui să incorporeze alimente-medicament, ca de exemplu usturoiul. Alicina conţinută de usturoi are capacitatea de a subţia pereţii vaselor de sânge şi de a mări volumul arterelor, uşurând astfel circulaţia sângelui. Suplimentele cu pulbere de usturoi pot fi de asemenea utilizate, ele  ajutând la normalizarea valorilor tensiunii. Totuși, aceste suplimente trebuie folosite sub supravegherea unui medic și nu substituie tratamentul medicamentos, atunci când medicul îl recomandă.

Aportul de potasiu este implicat și el în menținerea unor valori mai reduse ale tensiunii, de aceea se recomandă să consumați alimente bogate în acest micronutrient, ca avocado, cartofi dulci, spanac, fasole albă și neagră, banane.

  CITIȚI ȘI: Dieta mediteraneană, asociată longevității și sănătății cardiovasculare

Pe lângă potasiu, și calciu, magneziu, vitamina C şi acizi graşi omega-3 sunt recomandate de specialişti. Privilegiați legumele cu frunze verzi (arugula, spanac, kale, bok choy, salată verde, rapini, swiss chard), nucile și semințele (chia, in) și pești ca somonul, sardinele și macroul pentru conținutul lor bogat de acizi grași omega-3.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

49 − forty six =