● Potrivit Institutului național de sănătate publică din Quebec, măsurile de distanțare fizică și de izolare au salvat zeci de mii de vieți.
● În Quebec există mai multe epidemii, nu doar una singură, anumite regiuni și medii fiind mai afectate decât altele.
● Următoarele zile vor fi determinante pentru a preciza traiectoria epidemiei.
În contextul în care în anumite sectoare ale provinciei reluarea activităților este în curs, Institutul național de sănătate publică din Quebec (INSPQ) și Universitatea Laval au produs un portret modelizat al impactului măsurilor de distanțare fizică și de izolare asupra progresiei epidemiei de COVID-19. De asemenea, experții acestor două instituții au realizat și câteva proiecții privind evoluția probabilă a epidemiei în funcție de anumite scenarii privind ridicarea graduală a restricțiilor.
Portretul modelizat privind impactul măsurilor de distanțare fizică și de izolare asupra progresiei epidemiei de COVID-19 a fost făcut considerând două tipuri de scenarii: unul optimist, care presupune o reducere a contactelor în rândul populației de peste 65%, estimat în baza datelor europene; unul pesimist, care presupune o reducere a contactelor în rândul populației între 50 și 64%, estimat după date Google privind mobilitatea în Quebec.
Impactul măsurilor de distanțare și izolare în Quebec, până în august 2020
Decese cotidiene în rândul populației generale
Fără nicio intervenție, numărul deceselor ar fi fost foarte ridicat. Estimările arată că măsurile de distanțare și izolare au putut salva zeci de mii de vieți. Decesele survenite în CHSLD-uri (centres d’hébergement de soins de longue durée) fără spitalizare nu sunt incluse în acest grafic.
Evoluția epidemiei de COVID-19 în Quebec, în prezent
Numărul cumulativ de cazuri confirmate în funcție de regiuni sociosanitare
Montrealul și Lavalul se demarcă printr-o creștere a numărului de cazuri, în vreme ce în alte regiuni situația pare să se stabilizeze.
Numărul cumulativ de decese în funcție de locul de rezidență
Creșterea numărului de decese observată începând cu cea de-a doua săptămână din aprilie este în cea mai mare parte legată de focarele de infecție din CHSLD-uri.
Ce se poate anticipa în funcție de cele două scenarii care iau în considerare nivelul de respectare a măsurilor de distanțare?
Evoluția epidemiei dacă măsurile de distanțare sunt menținute:
Noi cazuri simptomatice pe zi în populația generală (fără CHSLD-uri)
Numărul deceselor pe zi în populația generală (fără CHSLD-uri)
Potrivit scenariului optimist, numărul cazurilor simptomatice și cel al deceselor în cadrul populației generale se va diminua substanțial până la sfârșitul lunii august. Potrivit scenariului pesimist, atât cazurile simptomatice cât și decesele vor urma o progresie lentă până la sfârșitul lunii august.
Marja de manevră pentru relaxarea măsurilor de distanțare
În eventualitatea unei relaxări ce va determina o creștere de 10-20% a contactelor în rândul populației începând cu data de 11 mai:
Noi cazuri simptomatice pe zi în populația generală (fără CHSLD-uri)
Numărul deceselor pe zi în populația generală (fără CHSLD-uri)
În scenariul optimist, impactul relaxării măsurilor restrictive asupra noilor îmbolnăviri și decese este minim. În cel pesimist, există un risc sporit de creștere rapidă a noilor cazuri și decese. În ambele situații, datele prezentate sunt preliminare și iau în considerare o situație de relaxare general, nu una bazată pe strategii specifice.
Există deci o mică marjă de manevră pentru a relaxa gradual măsurile de izolare, menținând impactul asupra populației la un nivel minim. Experții INSPQ atrag însă atenția asupra faptului că următoarele zile sunt cruciale pentru a anticipa evoluția situației și strategiile de ieșire din izolare și că diferitele epidemii care se manifestă în prezent în Quebec necesită intervenții adaptate.
