Pentru prima oară de la aderarea sa în 2007, România a preluat, la 1 ianuarie 2019, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare șase luni. Pentru a sublinia acest lucru, ziarul Métro de Montréal a publicat un articol cu cinci lucruri de știut despre România. Aceasta este descrisă ca o fostă țară comunistă care numără 20 de milioane de locuitori, ca un rezervor de talente în cinematografie dar și de hackeri, precum și ca o destinație privilegiată a Prințului Charles.

Diaspora de ieri și de astăzi
Jurnalul Métro notează că după căderea regimului comunist, la sfârșitul anului 1989, și în special după aderarea la UE, aproximativ patru milioane de români au părăsit țara pentru a trăi și munci în străinătate, o cifră care reprezintă circa 20 % din populație.

Cu un salariu mediu brut de 1.500$ pe lună și un produs intern brut (PIB) reprezentând 62% din media UE, România se numără printre cele mai sărace membre ale Uniunii, depășind Bulgaria la acest capitol și situându-se la același nivel cu Croația.

Acest exod a golit satele și a provocat o severă penurie de mână de lucru, însă în același timp a generat transferuri semnificative de bani către familiile și rudele rămase în țară: 4,3 miliarde de dolari, adică 2% din PIB în 2017.

Fenomenul nu este nou, notează autorul articolului, amintind faptul că mulți intelectuali au părăsit România înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, punându-și amprenta pe arta europeană – dramaturgul Eugen Ionesco, sculptorul Constantin Brâncuși, compozitorul George Enescu, poetul Paul Celan. Francesco Illy, cel care a inventat mașina de cafea, sau Johnny Weissmuller, actorul care a jucat rolul lui Tarzan la Hollywood sunt originari din Timișoara, oraș care a făcut parte din Imperiului austro-ungar.

Silicon Valley sau Hackerville?
Sectorul IT este în plină expansiune în România, experții descriind-o ca o viitoare „Silicon Valley” a Europei de Est. Mai multe companii românești precum Bitdefender sau UiPath s-au impus pe plan internațional și mii de tineri români informaticieni sunt recrutați în fiecare an de către giganții sectorului.

În același timp, România este considerată un punct central pe harta cibercriminalității. Râmnicu Vâlcea, oraș liniștit din centrul țării, de unde provin mai mulți pirați cibernetici arestați în ultimii ani, a fost poreclit „Hackerville” de către mass-media străină.

Dracula și Prințul Charles
Transilvania, regiune pitorească din vestul țării, este cunoscută mai ales ca locul de origine al lui Dracula, personaj făcut celebru în 1897 de către scriitorul irlandez Bram Stoker. El este inspirat de domnitorul Vlad Țepeș, care a domnit în secolul al XV-lea.

Transilvania este și o destinație privilegiată a Prințului Charles, care a cumpărat două case tradiționale în această regiune și a lansat o fundație ce susține păstrarea patrimoniului, agricultura și dezvoltarea durabilă a României. Gesturi deloc surprinzătoare, considerând că prințul se declară un descendent al „contelui Dracula”, având, după propriile cuvinte, „Transilvania în sânge”.

O Românie, mai multe etnii
Aflată la confluența mai multor culturi (romane, otomane, austro-ungare, greacă, rusă), România recunoaște oficial minoritățile sale, 18 dintre acestea având dreptul la un fotoliu de deputat în cadrul parlamentului. Cele mai mari minorități sunt cea maghiară (6,11% din populație, 1,23 milioane de membri), și cea romă, care numără oficial 621,000 membri, dar care ar avea în realitate două milioane, potrivit liderilor acestei comunități.

Celelalte  grupuri etnice sunt mai modeste: 51.000 de ucraineni, 36.000 germani, 28.000 de turci, 20.000 de tătari, dar și evrei, albanezi, sârbi, croați, ruteni… Fapt inedit, șeful statului, Klaus Iohannis, ales în 2014, face parte din minoritatea germană, notează publicația montrealeză.

Noul val românesc
În ultimii zece ani, România strălucește în cadrul festivalurilor internaționale de film datorită noului său val de cineaști. Realizatori precum Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Radu Jude, Călin Peter Netzer sau Cătălin Porumboiu, au câștigat premii la Cannes și Berlin cu filme care vorbesc de realitățile tranziției postcomuniste.

Apreciate în străinătate, filmele românești au însă dificultăți să obțină un succes de casă în țară. Printre cele mai importante motive: lipsa de cinematografe și preferința spectatorilor pentru filmele americane.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

− one = 8