În acest an al Centenarului Unirii, mai multe asociații de limba română din Montreal au decis să sărbătorească împreună acest eveniment istoric, organizând o serie de conferințe și evenimente și creând o Medalie a Centenarului specifică comunității noastre. Iată asociațiile participante: Asociația Culturală Română, Comunitatea Moldovenilor din Quebec, Asociația Română din Canada, Comunitatea Română din Montérégie, Asociația Scriitorilor de Limba Română din Quebec, Cenaclul literar Eminescu, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, Asociația Artizana, Asociația Dor, Academia Educativă din Montreal, revista Pici Voinici, Asociația Tricolor, Asociația Românilor din Laval.

Medalia Centenarului este menită să omagieze acei români-canadieni care prin activitățile lor contribuie la buna reputație a comunității, se remarcă în societatea canadiană și promovează cultura română. Medalia a fost creată de artistul grafician Iulian Gherștoagă. Ea este rotundă, de culoare aurie, fiind prevăzută cu o panglică roșie. Medalia înfățișează logoul Centenarului specific Montrealului, cu conturul României Mari, frunza de arțar și inscripția „Centenarul Unirii 1918-2018, Montréal, Canada”.

CITIȚI ȘI: Dan Ghițescu: „Comunitatea română e prea tânără!

Medalia Centenarului a fost și va fi decernată pe parcursul acestui an, iar ziarul Accent Montreal vă va prezenta o serie de interviuri cu câteva din personalitățile recompensate cu această medalie jubiliară. Astăzi: soprana Marina Negruță, supranumită și „privighetoarea comunității”.

CITIȚI ȘI: Ioan Opruț: O muncă asiduă, încununată de succes

Corina Luca: Când ați pășit pentru prima oară pe pământ canadian și care au fost impresiile la început?
Marina Negruță: Am respirat aerul canadian acum 11 ani. M-am îndrăgostit de Canada din prima clipă. Fac parte din cei care sunt de părere că această țară a fost și este darnică cu noi și că e suficient doar să-ți dorești ceva ca să reușești. Am fost plăcut surprinsă de amabilitatea și zâmbetul trecătorilor și al șoferilor de autobuz. Mi-a plăcut totul, într-atât de entuziasmată eram de această schimbare!

CL: Care a fost primul dvs. contact cu comunitatea de limbă română și cine v-a acordat primul ajutor?
MN: În primul rând mulțumesc familiei Feiger care, în pofida faptului că nici nu ne știau la față, au fost de acord să ne ajute la început. Mai apoi, cercul nostru de prieteni s-a mărit. Încă din primele zile am întrebat dacă cineva cunoaște muzicieni stabiliți aici. Așa am luat legătura cu Nicolae Margineanu, la o serbare românească organizată de una din bisericile ortodoxe. De aici a început colaborarea, care continuă și azi, cu orchestra pe care dumnealui o conduce. Mai târziu am făcut cunoștință cu Ioana German, cu care colaborez mereu, participând la proiectele organizate de asociația culturală La Muse Héritage Musical pe care Ioana o conduce. Grație acestei colaborări  am interpretat cu mare plăcere muzică clasică, în special românească, și am avut ocazia să mă produc în calitate de solistă pe multe scene canadiene și internaționale.

CL: Care sunt trei lucruri realizate de dvs. în Canada de care sunteți mândră?
MN: Rolul Dochiței din opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu, pusă în scenă de asociația La Muse Héritage Musical la Montreal și Toronto în octombrie 2016; întâlnirea și colaborarea cu marele compozitor Eugen Doga, în turneul său canadian la Montreal și Ottawa organizat de Comunitatea Moldovenilor din Quebec și Asociația Culturală Română, în august 2015; recitalul de muzică clasică pe care l-am susținut la Centrul Leonardo Da Vinci din Montreal în noiembrie 2016.

CL: Dacă ar fi să aduceți trei critici comunității române din Montreal, care ar fi acestea?
MN: Cred că comunitatea română are mare nevoie să se accepte și să se iubească așa cum este, atât pe sine, cât și pe cei din jur.

CL: Care ar fi trei sugestii (urări) pe care le-ați adresa comunității noastre?
MN: Aș vrea ca românii să fie mereu plini de energie și idei realizabile. Toate activitățile românești organizate aici sunt un cadou pentru comunitate. A doua ar fi să caute soluții, nu învinuiri, iar a treia – să facă totul cu dragoste, din inimă, și să pună mândria personală pe ultimul loc.

Repere biografice
Născută în Criuleni, un mic oraș din Republica Moldova, dintr-o familie de muzicieni amatori, Marina a fost întotdeauna fascinată de muzică. În paralel cu școala generală, ea studiază vioara, pianul, teoria muzicii, corul și literatura muzicală la școala de muzică din orașul său natal. După liceu este acceptată la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, unde descoperă muzica clasică și romanța. Pe durata acestor studii câștigă premiul întâi la concursul național „Ștefan Neaga” și un alt premiu întâi la concursul-festival „Petale de Trandafir”. După colegiu urmează cursurile Conservatorului de Muzică și Arte plastice din Chișinău, catedra canto clasic, în clasa profesorului Leonid Boxan.

Stabilită la Montreal în 2007, soprana își continuă studiile la Universitatea din Montreal, Facultatea de Muzică, în interpretare de operă, sub îndrumarea profesoarelor Catherine Sevigny, Rosemarie Landry și Julie Daoust. În 2017 își încheie studiile, obținând un master de la aceeași instituție. A interpretat numeroase roluri în cadrul „Atelierului de operă” de la Universitatea din Montreal, cum ar fi: Barbarina din Nunta lui Figaro de Mozart (2016), Adza și Zalzal în Steaua de Chabrier (2015), Cercatrice 1 din Sora Angelica de Puccini (2014), călugăriță carmelită în Dialogul Carmelitelor de Poulenc (2013).

Din 2010 colaborează cu asociația La Muse Héritage Musical, cu sprijinul căreia susține în 2012 un recital de belcanto cu piese de Schubert, Mozart, Händel, Doga. Sub egida La Muse a participat ca solistă în numeroase concerte, interpretând roluri din creațiile unor compozitori precum Iacob Mureșianu (Brumărelul, Erculean), Vivaldi (Gloria), Preisner (Lacrimosa), Ciprian Porumbescu (Crai Nou), Gilles Vigneault (Grand-Messe).

CITIȚI ȘI: Ioana German: „Muzica, această Muză care mă inspiră încă din copilărie”