Noi date obținute de pe Marte de către roboțelul Curiosity arată un comportament bizar al oxigenului în atmosfera marțiană. Nu se știe care ar putea fi cauza unui astfel de comportament, dacă el este rezultatul prezenței vieții pe Planeta Roșie sau, dimpotrivă, rezultatul unor procese fizice de altă natură, care nu au nicio legătură cu viața.

Prezența oxigenului în atmosfera marțiană ar putea fi explicată prin existența unui ciclu atmosferic care depinde de anotimpurile marțiene. Iată însă că rover-ul Curiosity, robotul trimis de NASA pentru a studia Planeta Roșie, a descoperit variațiuni bizare în concentrația oxigenului în atmosfera de pe Marte, similare cu cele ale metanului – un alt gaz care este legat de posibila prezență a vieții pe o planetă. Oxigenul și metanul sunt gaze care au de-a face cu viața, cel puțin pe Pământ, stând la baza acesteia, precum oxigenul, sau fiind produse în metabolism, ca metanul.

Metanul și oxigenul pot exista pe Marte, aceste gaze luând naștere în urma unor procese fizice legate de anotimpuri. În timpul toamnei și al iernii, dioxidul de carbon (ce compune mare parte din atmosfera de pe Marte) îngheață și se solidifică, mai ales la poli, ceea ce duce la scăderea presiunii și a cantității altor gaze în atmosferă, precum oxigenul. În timpul verii marțiene, când temperatura se ridică peste punctul de fuziune al dioxidului de carbon, presiunea atmosferică crește și, odată cu ea, și cea a oxigenului.

Măsurătorile efectuate de Curiosity au detectat variațiuni anormale ale oxigenului, cu maxime și minime ce nu pot fi explicate prin mecanismul descris anterior.

Curiosity a ajuns pe Marte în urmă cu circa șase ani și de atunci efectuează măsurători ale compoziției atmosferei ce au dat rezultate neașteptate privind metanul și oxigenul. Pe lângă comportamentul ciclic amintit, care demonstrează variațiunile oxigenului în funcție de anotimp (reamintim că un an pe Marte durează 687 de zile, Marte fiind mai îndepărtat de Soare decât Pământul), au fost măsurate creșteri ale oxigenului în atmosfera marțiană de până la 30%. Rezultatele au fost publicate într-un recent articol din revista Journal of Geophysical Research: Planets.

Cercetătorii nu au reușit încă să explice aceste modificări ale oxigenului în atmosferă: sunt ele rezultatul prezenței unor forme de viață sau al unor procese fizice ce deocamdată nu au fost descoperite?

Oxigenul este un gaz foarte reactiv. El se combină cu alte elemente, lucru ce ar duce la dispariția sa dacă nu ar exista mecanisme care să îl producă în continuu. Pe Marte oxigenul reprezintă circa 0.16% din atmosferă, care la rândul ei este extrem de rarefiată. Faptul că pe Marte există o sursă de oxigen încă necunoscută este extrem de interesant și dă naștere la speculații și diverse propuneri.

Oxigenul ar putea avea o origine geologică: radiația care ajunge pe planetă ar putea descompune peroxizii din sol rupând moleculele și eliberând oxigen. Ar fi însă nevoie de milioane de ani – ceea ce nu explică variațiunile rapide măsurate de Curiosity.

La originea fenomenului ar putea să fie forme de viață din solul marțian, însă nu există nicio dovadă în acest sens. Oamenii de știință cred totuși că este vorba despre un fenomen geologic, însă nu au idee care anume ar putea să fie acesta.            

În viitorul apropiat vor fi lansate noi misiuni spre Marte cu aparate care vor efectua analize mai detaliate: Mars 2020 și Rosalind Franklin, care va ajunge pe Planeta Roșie în 2021 cu misiunea Exomars. Înțelegerea acestui fenomen este extrem de utilă atunci când ne gândim la viitoare posibile misiuni umane pe Marte – și, de ce nu, la un viitor în care Marte ar putea avea o atmosferă respirabilă. La ora actuală cantitatea de oxigen, chiar și atunci când este la cote maxime, nu ne-ar permite nici măcar o gură de… aer.

CITIȚI ȘI:

Surpriză pe Marte: metan în cantități importante! Viață pe Planeta Roșie?
Pe când Marte era o planetă albastră