O stea extrem de luminoasă din galaxia pitică Kinman a dispărut fără urmă. Astronomii încearcă să înţeleagă ce anume s-a întâmplat cu această stea, o ipoteză fiind că ar fi dat naștere în mod direct unei găuri negre.

O stea circa 2.5 milioane de ori mai luminoasă decât Soarele a dispărut, nelăsând niciun fel de urme pe care astronomii să fie în stare să le descopere. Steaua – o stea albastră masivă care se crede că se afla în faza finală a vieţii ei – a fost observată din 2001 până în 2011 în galaxia pitică Kinman, situată la circa 75 de milioane ani lumină față de noi.

Nu a fost posibilă observarea directă a stelelor, în mod individual, însă în urma studiului spectrului acestei galaxii, astronomii au ajuns la concluzia că în această mini-galaxie se află o stea extrem de luminoasă, o stea capricioasă – una cu o luminozitate variabilă, ca de altfel toate stelele atât de masive.

CITIȚI ȘI: Semnale de la primele stele din Univers

În 2019, cu ajutorul instrumentul Espresso de la Very Large Telescope aflat în Chile, ce folosește simultan patru telescoape de opt metri diametru, astronomii au observat din nou galaxia Kinman și nici urmă de această stea! Ea a dispărut complet. Cercetătorii au încercat să o găsească și cu un alt instrument, X-Shooter, tot din Chile, dar nimic – steaua nu mai este acolo!

Rezultatele acestui studiu, extrem de interesante, au fost publicate într-un articol recent în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

În ce constă mai precis misterul?

O stea așa de luminoasă, precum cea dispărută, atunci când piere dă naştere unui fenomen impresionant: o supernovă foarte luminoasă, care lasă în urma ei o gaură neagră. Totuși, în intervalul de timp dintre 2011, când steaua a fost observată pentru ultima dată, și 2019, când nu a mai fost de găsit, nu a fost observată nicio supernovă în galaxia Kinman. Astronomii susțin că dacă ar fi avut loc o astfel de explozie, ea nu ar fi trecut neobservată.

S-ar putea ca steaua, care avea o activitate variabilă și deci o strălucire care se modifică în timp, să se fi stins cumva și să fi devenit o stea mai puțin luminoasă, pe care astronomii să nu mai reușească să o observe. Este posibil ca steaua acum cu luminozitate mult mai mică să fie ascunsă de praf interstelar.

Cercetătorii au emis însă și o altă ipoteză pentru a explica misterioasa dispariție: steaua ar fi dat naștere direct unei găuri negre, fără să mai explodeze. O implozie gravitaţională așadar, care a transformat masiva stea într-o gaură neagră. Ar fi pentru prima dată când s-ar observa un astfel de fenomen în Univers și se crede că ar fi puțin probabil. Totuși, nu se poate exclude că acolo unde se găsea această stea, la ora actuală există o gaură neagră ce consumă materia care trece în apropierea ei, chiar dacă mecanismul care ar fi dus la colapsul stelei direct într-o gaură neagră nu este cunoscut.

Oricare ar fi fenomenul ce a dus la disparitia stelei într-un timp așa de scurt (la nivel cosmic), el este demn de a fi studiat, întrucât ne poate ajuta să înţelegem mai bine ce se întâmplă cu acele stele mult mai mari decât Soarele care consumă într-o perioadă scurtă de timp, prin reacţii nucleare extrem de intense, combustibilul ce le menţine în viață. Reamintesc faptul că durata de viaţă a unei stele este cu atât mai mică cu cât steaua este mai masivă.

CITIȚI ȘI: Steaua care nu vrea să moară

Pentru următorii ani, astronomii plănuiesc punerea la punct a unui nou instrument, mult mai puternic: ESO Extremely Large Telescope. Cu oglinda lui de circa 39 de metri, acesta va permite oamenilor de știință să vadă stelele din galaxia Kinman una câte una, și nu doar o imagine globală a întregii galaxii ca până acum. Instrumentul va fi gata să scruteze Universul în 2025. Atunci poate se va lămuri și misterului stelei dispărute, care poate a lăsat în urmă o stea mult mai puțin luminoasă sau o gaură neagră generată printr-un proces încă necunoscut.

CITIȚI ȘI:

Mister sub munte: Semnale exotice?
Materia întunecată: Aproape de dezlegarea misterului?
Călătorie în lumea ştiinţei: Teoria bulei cosmice