Mai multe agenții spațiale pregătesc călătorii cu echipaj uman spre Planeta Roșie. Într-o asemenea călătorie, lungă și periculoasă, flora intestinală (microbiom) poate suferi diverse modificări. Acestea au fost studiate într-o simulare a călătoriei care a durat mai bine de 500 de zile, în cadrul proiectului Mars500.
De ani de zile se plănuiește o călătorie spre Marte, Planeta Roșie. În ciuda faptului că în anii ’80 se credea că în 2000 vom păși pe solul acestei planete, până în prezent nimeni nu s-a aventurat în această călătorie riscantă. Cu actualele tehnologii, un voiaj spre Marte durează luni de zile și, pe lângă riscurile tehnice inerente ale unui drum atât de îndelungat, alte pericole îi pasc pe curajoșii astronauți.
Printre acestea sunt radiațiile cosmice, adică particulele care vin din Univers din procesele ce au loc în stele și care, interacționând cu atomii organismului, pot duce la afecțiuni grave, mai ales atunci când afectează ADN-ul. Pe Pământ suntem protejați de aceste radiații datorită atmosferei, care absoarbe mare parte din razele cosmice, și de către câmpul magnetic terestru, care, la rândul lui, deviază parte din fluxul de particule. Într-o călătorie spre Marte astronauții vor trebui să poarte costume speciale, care să absoarbă cât mai mult din razele cosmice.
Dacă radiația cosmică este un pericol bine cunoscut, nu același lucru se poate spune despre posibilele transformări care au loc în organismul astronauților datorate regimului alimentar și stresului generat de această aventură.
Un studiu recent s-a aplecat asupra modificărilor florei intestinale (microbiomului), adică a tipului de bacterii care se găsesc în intestin, în cadrul proiectului Mars500. Mars 500 este cea mai importantă simulare a unei călătorii spre Planeta Roșie efectuată până în prezent. Ea a avut loc într-un laborator la Moscova și a implicat șase astronauți – trei ruși, doi europeni și un chinez. Ei au stat închiși într-un mediu care a simulat o navă în drum spre Marte, dar și o ieșire pe Planeta Roșie, pe o durată de 520 de zile, în anii 2010-2011 (de pe 3 iunie 2010 până pe 4 noiembrie 2011). „Astronauții” care au participat la Mars500 au stat închiși într-un modul cilindric, fără nicio fereastră, comunicarea cu exteriorul făcându-se cu ajutorul microfoanelor care se comportau la fel ca în spațiu (adică aveau o întârziere în primirea răspunsului care corespundea cu distanța echivalentă față de Pământ).
Pe durata proiectului Mars500, dar și într-o perioada de șase luni după terminarea sa, au fost efectuate analize ale materiei fecale ale astronauților, pentru studiul modificărilor ce au loc în flora intestinală, ținând cont de faptul că aceștia au consumat în special alimente conservate.
Dacă la început flora intestinală era specifică, fiecare dintre cei șase participanți la experiment având propriul amestec de bacterii, s-a constatat că pe măsură ce trecea timpul această floră a devenit din ce în ce mai asemănătoare. Concluzia: atunci când persoanele trăiesc în medii închise, flora intestinală se transformă și ajunge să fie limitată, ceea ce duce la asemănarea pomenită. Rezultatele acestui studiu au fost publicate recent în revista Microbiome.
Schimbările care au avut loc în flora intestinală a „astronauților” au dus la modificări ale nivelului acizilor grași care reglează comportamentul intestinului. Aceste modificări pot avea efecte negative asupra întregului organism, care sunt încă studiate.
Prin urmare, într-o călătorie spre Marte astronauții trebuie să aibă un regim alimentar care să permită menținerea unei flore intestinale cât mai variate, de aceasta depinzând sănătatea fizică dar și psihică a curajoșilor care s-ar aventura în această expediție.
La ora actuală există mai multe proiecte a diverselor agenții spațiale, precum NASA dar și SpaceX, care doresc ca în următorii ani să ajungă pe Marte cu un echipaj uman. Voiajul de la Pământ la Marte ar putea dura circa opt luni, o perioada foarte îndelungată, în care efectele asupra organismului sunt încă studiate – atât din punct de vedere fizic cât și psihic.
