Carta valorilor quebecheze – subiectul cel mai fierbinte în provincie la ora actuală. O expresie a particularității acestui loc, a unei chestiunii care aici e mereu deschisă: identitatea națională. Citiți mai jos câteva argumente pro și contra.

SUCCINTĂ PUNERE ÎN CONTEXT
Charte des valeurs québécoises este o lege propusă de actualul partid de guvernământ, Parti québécois (PQ), care vizează înscrierea neutralității religioase a Statului și caracterul laic al instituțiilor publice în Carta drepturilor și libertăților persoanei (Charte des droits et libertés de la personne). Sunt de asemenea prevăzute reguli pentru încadrarea cererilor de acomodări rezonabile, în mod special în ceea ce privește respectarea egalității între bărbați și femei. 

Carta restricționează portul sau afișarea unor simboluri religioase de către angajații sectorului public, vizând obiecte și articole vestimentare considerate ostentative precum kippa, turbanul, hijabul, niqabul sau largi pandantive religioase. Nu sunt interzise obiecte ca inelele, cerceii sau pandantivele discrete. În același timp, se prevede și obligația de a avea chipul descoperit atât pentru persoanele care dispensează servicii publice, cât și pentru cele care le primesc.    

Clauze de non-aplicabilitate au fost prevăzute pentru universități și spitale iar anumite obiecte sau obiceiuri cu vădite încărcături religioase au fost scutite de incidența acestei legi. Este cazul sărbătoririi Crăciunului și a menținerii crucifixului din Parlamentul Quebecului, considerate parte din moștenirea culturală a provinciei. 

DE CE DA
■ Argumentul nevoii de adaptare: Trăim într-o societate laică, pentru care quebechezii s-au luptat și au făcut sacrificii. Mozaicul plurireligios de care ne bucurăm azi este posibil și datorită faptului că societatea aceasta s-a eliberat de sub dominarea bisericii catolice. Așa cum majoritatea trebuie să garanteze drepturile minorităților, tot așa și minoritățile – religioase în cazul de față – trebuie să respecte valorile societății în care au decis să emigreze. Iar Quebecul, spre deosebire de Canada, încearcă să se definească după un model intercultural (nu multicultural), cu trei valori fundamentale non-negociabile: limba franceză (care nu ne interesează în această dezbatere), laicitatea instituțiilor publice și egalitatea între bărbați și femei.

Așadar, obligația acomodărilor religioase revine nu numai instituțiilor, ci și indivizilor, care trebuie să se acomodeze valorilor comune, laice, ale societății.

■  Credința nu poate fi redusă la un simbol. Restricția portului de semne religioase nu încalcă libertatea religioasă, deoarece credința nu poate fi redusă la un simplu simbol, oricare ar fi sensul său. Ar însemna să cădem în capcana fanaticilor religioși care condamnă, excomunică, discriminează pe cei ce refuză aceste simboluri. Aceasta mai ales dacă ne gândim la faptul că anumite mișcări sociale instrumentalizează religia în scopuri politice, marcându-și teritoriul prin propagarea unor simboluri religioase. Este cazul portului voalului islamic, ce nu ține de o obligație religioasă – ea nu apare nicăieri în Coran – ci de una politică, impusă de integriștii radicali.

Toleranța nu înseamnă apărarea cu orice preț a unor simboluri religioase bazate de valori arhaice. În numele dreptului la libertate religioasă se acceptă simboluri și acomodări religioase fondate pe valori patriarhale, în neconcordanță cu societatea sau secolul în care trăim. Aceasta deoarece punerea lor sub semnul întrebării este imediat taxată drept xenofobie și rasism. Ironia este că exact de acest argument se servesc integrismele religioase care amenință toate libertățile.

Carta valorilor quebecheze nu este un atac asupra credințelor religioase. Ea nu împiedică vreo persoană să creadă sau să-și practice religia, ci doar stipulează că agenții statului trebuie să afișeze o neutralitate religioasă, logică în procesul de secularizare întreprins de ceva timp în Quebec. Logică, de asemenea, în contextul unei societăți care devine din ce în ce mai multiconfesională.

DE CE NU
Când interzici ceva, acel ceva ni se pare mai atractiv și mai prețios. Reprimarea unei părți din populație pe motive de simboluri religioase are potențialul de a cristaliza dorința acelei populații de a se atașa și mai mult de respectivele valori, ba chiar de a se radicaliza în jurul lor.

■ Numărul cererilor de acomodări rezonabile religioase este foarte mic. Frica de aceste acomodări, care ar amenința identitatea și valorile fundamentale ale Quebecului, este de multe ori exacerbată de mass media și exploatată politic în scopuri electorale. Numărul lor este foarte redus, reprezentând doar 3% din numărul total al cererilor de acomodări rezonabile, și, în plus, acest număr este stabil din 2007.

Accesul și menținerea unor locuri de muncă, amenințate. Printre cele mai grave probleme în materie de integrare se află și rata șomajului, mai mare în rândul imigranților. Or, pentru o persoană care ține la simbolurile sale religioase, Carta valorilor riscă să-i diminueze șansele de a obține sau de a menține un loc de muncă într-o instituție publică (și în general pe piața muncii); pentru o femeie care este deja supusă la presiuni din partea soțului, tatălui sau imamului de a purta voalul, de exemplu, Carta va deveni elementul ce o va obliga să renunțe la locul său de muncă. În acest caz, unul din scopurile declarate al Cartei – acela de a promova egalitatea între bărbați și femei – este complet spulberat.

Ipocrizie etnocentristă: Interzicerea kippei sau a turbanului din instituțiile publice dar păstrarea crucifixului în Parlament denotă nu numai lipsă de coerență ci și discriminare față de alte religii. Mai cu seamă că acest semn religios, considerat de guvern ca fiind de patrimoniu, și-a făcut apariția abia în… 1936, pentru a sublinia strânsa alianță ce domnea, înaintea Revoluției liniștite, între stat și biserică. Decizia de a-l păstra generează serioase întrebări privind valorile de laicitate ale statului quebechez și atașamentul său în promovarea egalității între femei și bărbați. Se vorbește foarte mult de femeile musulmane și portul voalului, trecându-se cu vederea faptul că acel crucifix este simbolul unei religii – catolicismul – care a strivit mereu drepturile femeii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

98 − = ninety six