Mai multe studii au examinat rolul vitaminei D în contextul pandemiei actuale. Care este legătura între această vitamină și COVID-19? Are ea un efect protector?

Într-o analiză statistică publicată în luna mai pe Medrxiv (care nu a trecut printr-un proces de peer review), cercetătorii s-au aplecat asupra datelor provenind de la spitale din zece țări. Analiza lor a revelat că pacienții din țări cu o rată a mortalității cauzată de COVID-19 mai mare, precum Italia, Spania și Regatul Unit, au avut niveluri de vitamina D mai mici decât țările mai puțin afectate.

Un studiu britanic (ai cărui doi dintre autori sunt cercetători de origine română, Petre Cristian Ilie și Simina Ștefănescu, alături de Lee Smith) extins la 20 de țări europene a găsit, de asemenea, o corelație între un nivel mai scăzut de vitamina D și mai multe cazuri și decese legate de COVID-19, la fel ca și o analiză transversală irlandeză bazată pe date europene disponibile pe PubMed.

Am putea, așadar, deduce că vitamina D are un rol protector în ceea ce privește COVID-19? 
Vitamina D este un prohormon sintetizat în piele sub efectul razelor solare, apoi transportat în ficat și rinichi, unde este transformat în hormon activ. Se cunoaște rolul său major în absorbția intestinală a calciului și în ceea ce privește sănătatea oaselor, dar și faptul că această vitamină modulează și funcționarea sistemului imunitar. În cazul pacienților cu COVID-19, vitamina D ar atenua acea furtună inflamatorie de citokine și consecințele sale și, prin urmare, ar putea fi considerată adjuvantă la alte terapii. De aceea Academia națională de medicină din Franța recomandă, din data de 22 mai, administrarea „vitaminei soarelui” la pacienții atinși de COVID-19.

Vitamina D acționează în două feluri asupra imunității: stimulând sistemul imunitar înnăscut pentru a lupta împotriva virusului, anihilându-l sau măcar încetinindu-l, dar și trimițând un semnal care împiedică globulele albe să elibereze prea multe citokine inflamatorii. Inflamația este un mecanism normal de apărare al organismului. Citokinele sunt substanțe produse de celulele sistemului imunitar pentru a favoriza reacția inflamatorie. În cazul furtunii de citokine se observă o ambalare a sistemului imunitar care conduce la o reacție hiperinflamatorie ce poate deveni mortală. Or, este deja bine cunoscut faptul că în unele cazuri COVID-19 provoacă o astfel de furtună citokină care poate deteriora grav plămânii, poate provoca sindromul de depresie respiratorie acută (Acute respiratory distress syndrome, ARDS) și poate duce la moarte.

În plus, asocierea dintre o deficiență de vitamina D și riscul dezvoltării unor infecții acute ale căilor respiratorii este documentată în literatura științifică. Spre exemplu, un studiu randomizat condus în Japonia și publicat în 2010, a arătat că elevii care au luat suplimente de vitamina D s-au îmbolnăvit mai puțin de gripa sezonieră de tip A decât cei care nu au luat aceste suplimente.

Știința nu ne permite să spunem că vitamina D ar fi un remediu miracol pentru persoanele grav bolnave de COVID-19, însă există date ce sugerează că un aport adecvat al acestei vitamine ar putea oferi o protecție.

Mai multe studii sunt necesare pentru a putea stabili o legătură de cauzalitate între vitamina D și COVID-19, nu doar o corelație statistică între ele, așa cum o sugerează datele de până acum.

Este ceea ce își propune să determine un studiu clinic randomizat ce va fi efectuat în Quebec și condus de dr. Francine M. Ducharme, cercetătoare la CHU Sainte-Justine. Studiul va investiga dacă doze mari de vitamina D ar putea preveni furtuna de citokine asociată cu unele dintre cele mai grave manifestări ale COVID-19 sau chiar infectarea cu SARS-CoV-2. Studiul, care beneficiază de fonduri de 4,2 milioane de dolari acordate de Instituts de recherche en santé du Canada (IRSC), va debuta în luna septembrie pe un eșantion de 2,400 de lucrători din domeniul sănătății. Rezultatele preliminare ar putea fi disponibile în luna ianuarie 2021. Dacă vitamina D se dovedește a fi eficace în aceste situații, ea ar putea constitui un medicament ușor disponibil și nu foarte costisitor.

Este indicat să luăm suplimente de vitamina D?

În Franța, Academia națională de medicină recomandă o mega-doză de vitamina D pentru persoanele atinse de COVID-19 care au peste 60 de ani și prezintă o carență a acestei vitamine.

Atenție însă, nu este deloc indicat să luăm vitamina D în doze foarte mari în absența unei indicații din partea medicului și a unei atente supravegheri medicale! Vitamina D este liposolubilă, ceea ce înseamnă că excesul se acumulează în țesuturile adipoase (grăsime), în loc să se elimine prin urină precum vitamina C. O supradoză poate fi deci la fel de periculoasă ca o deficiență!

Există în toate farmaciile, în vânzare liberă, vitamina D3 (uitați-vă ca pe flacon să fie precizat că este vitamina D3!), la 1,000 (sau mai puțin) de UI (unități internaționale). Considerând următorii factori: latitudinea la care se află Quebecul/Canada, faptul că puține alimente conțin această vitamină și deci că este dificil să ne asigurăm necesarul din ceea ce mâncăm, faptul că expunerea prelungită la soare are consecințe nefaste asupra pielii, sporind riscul de cancer de piele, precum și faptul că vitamina D este esențială unei bune funcționării a corpului uman, o suplimentare cu această vitamină ar putea fi benefică.

Chiar și în acest caz însă este de preferat să luați aceste suplimente cu avizul medicului. Mai mult, atunci când vă prezentați la o clinică sau la spital și sunteți întrebați de medicamentele pe care le luați, menționați pe lângă cele prescrise de un doctor, toate vitaminele și suplimentele care fac parte din „meniul” dvs.

CITIȚI ȘI:

Relația dintre vitamina D, calciu, magneziu și vitamina K2
Deficitul de vitamina D și kilogramele în plus

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

four + three =