Un vaccin dezvoltat în urmă cu o sută de ani pentru a lupta împotriva flagelului tuberculozei se află acum în atenția cercetătorilor ca potențială armă împotriva noului coronavirus.
În Spania, Franța, Olanda sau Australia oamenii de știință au început sau sunt pe cale să înceapă studii clinice pentru a verifica dacă vaccinul BCG (Bacilul Calmette-Guerin), împotriva tuberculozei ar putea oferi o protecție împotriva COVID-19.
Există unele indicii privind o posibilă corelație între acest vaccin și impactul virusului în rândul populației, în sensul că țările cu politici universale și de lungă durată de utilizare a vaccinului BCG (ca cele din estul Europei, de exemplu) au fost mai puțin afectate decât cele fără aceste politici (ca Italia, SUA, Olanda). Această posibilă corelație a fost relevată de un studiu publicat la sfârșitul lunii martie, care însă nu a fost suspus procesului de peer review. Autorii studiului subliniază faptul că rezultatele la care au ajuns sugerează că BCG ar putea conferi o protecție pe termen lung împotriva actualului coronavirus, dar că nu poate fi trasă nicio concluzie fără studii clinice riguroase.
Vaccinul BCG a fost introdus în practica medicală de aproape un secol, în 1921. Numele său vine de la medicul bacteriolog francez Albert Calmette şi medicul veterinar Camille Guérin. Fiecare doză conține o tulpină atenuată dar vie a bacilului tuberculos bovin, care și-a pierdut virulența după ani de cultură în laborator.
Vaccinul este administrat anual la zeci de milioane de copii din întreaga lume, mai cu seamă în țările unde tuberculoza face ravagii. În România, el este obligatoriu și gratuit și se face nou născuților. La vârsta de 13-14 ani se administrează o nouă doză, dacă rezultatul testării IDR la tuberculină este negativ.
În Canada nu se practică vaccinarea BCG de rutină. Health Canada motivează acest lucru prin numărul scăzut de cazuri de tuberculoză și prin faptul că vaccinul are o eficacitate de 50% în prevenirea acestei boli (eficacitatea sa crește la 60-80% împotriva formelor severe de tuberculoză la copii, în special a meningitei tuberculoase).
Multiple studii au arătat însă că vaccinul BCG nu protejează doar de tuberculoză, acțiunea sa întinzându-se și la alte boli infecțioase. De exemplu, într-un studiu pe două mari cohorte de copii (58 000 și 93 000 de subiecți, din peste 20 de țări), publicat în 2014, cercetătorii au constatat că cei cu vaccinul BCG aveau 17% și respectiv 37% mai puține riscuri de a suferi de o infecție acută a căilor respiratorii.
Aceeași observație a fost făcută și în 2018, într-un studiu realizat pe 990 de adolescenți din Africa de Sud, care a confirmat că infecțiile respiratorii au fost de aproape trei ori mai puțin frecvente la cei vaccinați împotriva tuberculozei.
Recent, o echipă de cercetători olandezi condusă de dr. Mihai Netea, unul din oamenii de știință de frunte în ceea ce privește sistemul imunitar (născut în Cluj-Napoca), a descoperit care sunt mecanismele acestei protecții. Aceasta are legătură cu activarea de către vaccinul BCG a sistemului imunitar înnăscut. Doctorul Netea este de altfel cel care va conduce studiul clinic din Olanda, de la Universitatea Radboud, la care vor participa 1,000 de cadre medicale cu o mare expunere la virusul SRAS-CoV-2: 500 dintre aceștia vor fi vaccinați cu vaccinul BCG, 500 vor primi un placebo.
Rezultatele acestui studiu, precum și a celor din Australia și alte țări europene, sunt așteptate în următoarele două, trei luni.
Este deci posibil ca prin cercetări mai aprofundate să se confirme faptul că vaccinul împotriva tuberculozei conferă o oarecare protecție împotriva COVID-19. La ora actuală însă acest lucru nu se poate afirma cu certitudine.
