Numeroase agenții internaționale de știri și publicații importante din multe țări au relatat despre decizia preşedintelui României, Klaus Iohannis, de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi de la conducerea DNA. Iată câteva din aceste reacții:
Asociated Press prezintă un material în care îl citează pe ambasadorul Canadei în România, Kevin Hamilton. Acesta afirmă că „demiterea forțată” a șefei DNA este „o veste descurajantă”. AP amintește, de asemenea, laudele pe care Comisia Europeană le-a adus agenției anticorupție, dar și faptul că sistemul de justiție român rămâne sub o monitorizare specială din partea Uniunii Europene.
La rândul său, Agenția France Presse redă mesajul mobilizator al Laurei Codruța Kovesi către cetățenii și societatea românească, de a nu abandona lupta, căci corupția poate fi învinsă. Articolul notează că Laura Codruța Kovesi a devenit, de-a lungul mandatului său la șefia DNA, simbolul luptei anticorupție din România. AFP amintește și faptul că de mai bine de un an, România este străbătută de o vastă mișcare de protest a societății civile contra reformei judiciare pe care PSD o promovează de când a ajuns la guvernare, la finele lui 2016.
Anunțând semnarea decretului de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi de către președinte, EU Observer menționează criticile pe care Uniunea Europeană și Consiliul Europei le-a adus actualului guvern PSD privind controversata sa reformă a justiției, care sporește controlul politic asupra procurorilor și judecătorilor.
Deutsche Welle prezintă istoricul acestei demiteri, reacția guvernului la semnarea de către președinte a decretului de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA, reacțiile opoziției, precum și faptul că circa 108.000 de români au semnat o petiție online prin care cer președintelui Iohannis să nu o demită pe Kovesi.
The New York Times notează că decretul de revocare din funcție a șefei DNA provoacă îngrijorări privind posibila subordonare a procurorilor față de ministrul Justiției, în contextul în care România este considerată una dintre cele mai corupte țări din Europa.
Laura Codruța Kovesi, în vârstă de 45 de ani, se afla în post din 2013. Ea a fost confirmată în funcţie în 2016 de către Iohannis, într-un ultim mandat de trei ani.
Potrivit fostului procuror-şef, în ultimii 5 ani DNA a obţinut rezultate importante în lupta împotriva corupției. Doar în 2017 agenția a trimis în tribunale 1.000 de persoane, inclusiv trei miniştri, cinci deputaţi şi un senator.
„DNA a demonstrat că legea este egală pentru toţi şi nimeni nu este prea puternic pentru a se sustrage din faţa legii. Procurori independenţi au făcut investigaţii faţă de persoane care păreau de neatins, indiferent de funcţia lor, indiferent de statutul social şi indiferent de averea pe care aceştia au deţinut-o. Am contribuit, prin anchetele noastre, la conştientizarea societăţii cu privire la gravitatea fenomenului corupţiei”, a declarat Kovesi în conferința de presă ce a urmat revocării sale din funcție.
Reamintim că pe 22 februarie a.c., ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.
În data de 30 mai, Curtea Constituţională a României a decis că există un conflict instituţional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv şi Preşedinţie, ca urmare a faptului că preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi. Drept urmare, Curtea Constituțională a decis că emiterea decretului de revocare din funcţie a procurorului șef al DNA de către președinte este calea de urmat pentru ieșirea din conflict.
