Primăvara – când zilele devin mai lungi, vremea se încălzește și natura se trezește la viață – poate fi deosebit de dificilă pentru persoanele care se luptă cu probleme de sănătate mintală. Primăvara este de fapt perioada anului când numărul sinuciderilor crește, în special în luna mai în emisfera nordică sau noiembrie în cea sudică.

Potrivit Mental Health Commission of Canada (MHCC) sinuciderea este una dintre primele 10 cauze de deces în această țară. În categoria celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani, sinuciderea este a doua cauză principală de deces după accidentele de mașină. Sinuciderea și sănătatea mintală sunt strâns legate – se estimează că 90% dintre persoanele care mor prin sinucidere au avut o problemă de sănătate mintală sau o boală mintală.

Se știe că scurtarea zilelor care survine toamna și iarna poate afecta psihicul uman, provocând ceea ce se cheamă tulburare afectivă de sezon. De asemenea, depresiile sunt mai prevalente în timpul acestor două anotimpuri, în special în preajma sărbătorilor. Cu toate acestea, și contrar unei opinii larg răspândite, rata sinuciderilor nu crește iarna, în perioada Crăciunului și a Anului Nou. În fapt, în America de Nord, decembrie este una din lunile cu cele mai puține sinucideri.

DE CE PRIMĂVARA ESTE MAI PERICULOASĂ?
Potrivit mai multor studii, factorii bioclimatici precum creșterea luminozității, a temperaturii și a umidității sunt asociați cu un număr mai mare de sinucideri. Unul dintre aceste studii, Direct Effect of Sunshine on Suicide (JAMA Psychiatry, 2014) a arătat că există o legătură direct proporțională între creșterea zilelor și cea al sinuciderilor. Pentru a explica această legătură, autorii au speculat că lumina soarelui ar putea stimula energia și motivația, dând astfel persoanelor care suferă de depresie imboldul de a acționa și de a face o tentativă de sinucidere.

O altă teorie pe care cercetătorii o explorează în ultima vreme este cea legată de alergiile sezoniere, mai precis de faptul că nivelurile mari de polen sunt strâns legate de rata sinuciderilor și de apariția unor simptome precum anxietatea și impulsivitatea/ agresivitatea. Oamenii de știință sunt de părere că inflamația cauzată de alergii ar avea un rol de jucat aici. Știm că alergeni precum polenul creează inflamație, ceea ce implică eliberarea unor substanțe numite citokine – niște proteine produse de celule ale sistemului imunitar. Acestea pot avea efecte multiple efecte atât asupra neurotransmițătorilor, cât și asupra creierului însuși.

Menționăm, de asemenea, faptul că unele dintre medicamentele utilizate pentru a trata simptomele alergice severe includ printre efectele lor secundare tulburări de dispoziție și gânduri suicidare.

CITIȚI ȘI: Remedii la îndemână împotriva alergiilor

Un alt posibil vinovat este tulburarea afectivă sezonieră (TAS) (eng. seasonal affective disorder). Aceasta este un tip de depresie care are legătură cu schimbarea anotimpurilor, a condițiilor meteo-climaterice. TAS este adesea asociată toamnei și lunilor de iarnă, însă simptomele acestei afecțiuni pot apărea și primăvara și vara, fiind cunoscute (și) sub numele de depresie de vară. Iată câteva din aceste simptome: depresie, insomnie, stare de slăbiciune, apetit precar, agitație sau anxietate.

Cauza specifică tulburărilor afective sezoniere și deci și a depresiei de vară este încă necunoscută. Poate fi hormonală pentru femei (TAS este diagnosticată mai des la femei decât la bărbați, însă aceștia pot avea simptome mai severe) și există teorii legate de producția de melatonină – un hormon derivat din serotonină (o substanță chimică din creier) care determină tiparele de somn și starea de spirit.

CITIȚI ȘI: Alimente pentru combaterea depresiei

CÂND SĂ CĂUTAȚI AJUTOR
Depresia este încă înconjurată de foarte multe mituri. În Canada, în ultimii ani, se fac eforturi considerabile pentru a destigmatiza depresia și bolile mintale, însă trebuie să recunoaștem că în cultura din care provenim, cea română, acestea sunt încă subiecte tabu. De aici și reticența noastră de a aborda acest subiect cu familia și apropiații și mai ales de a căuta ajutor medical când avem nevoie.

De multe ori oamenii cred că ceva trebuie să se fi întâmplat ca să suferi de depresie sau că te poți vindeca prin puterea propriei voințe. Fals. Depresia este un proces biologic și nu ar trebui să existe niciun stigmat asociat cu îngrijirea sa.    

Există situații în care oamenii nu își dau seama că ceea ce trăiesc este o depresie. Se plâng că nu se simt bine și nu înțeleg de ce. Rețineți că depresia se poate manifesta și prin simptome fizice, precum probleme gastrointestinale, dureri de cap sau tulburări de somn.

Potrivit specialiștilor, dacă sunteți la risc de depresie, este bine să țineți un jurnal în care să notați stările și sentimentele pe care le resimțiți. Este foarte ușor să uitați felul în care vă simțiți zi de zi și de aceea este foarte util să consemnați lucruri cum ar fi starea de spirit, modificări ale apetitului, probleme de somn, scăderea capacității de concentrare sau a nivelului de energie, precum și dacă încercați sentimente ca deznădejde și inutilitate.

Dacă toate aceste simptome persistă constant două săptămâni sau mai mult, consultați un medic. Poate fi vorba de o depresie, dar există și alte probleme medicale (cum ar fi hipotiroidismul) ce pot determina simptome similare. Este deci foarte important ca medicul să stabilească diagnosticul potrivit.

Dacă vă gândiți la sinucidere sau dacă sunteți îngrijorați vizavi de un prieten sau membru al familiei puteți obține sprijin telefonând la Canada Suicide Prevention Service (1-833-456-4566) sau 1-866-APPELLE (pentru cei din Quebec) – ambele linii funcționează 24/7.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

seventy six + = 77