Sonda Parker a obținut primele rezultate deosebit de interesante studiind vântul solar. Astfel, au fost observate turbulențe neașteptate, care se propagă asemănător undelor, cu viteze și energii mult mai mari decât oamenii de știință se așteptau.

Lansată în august 2018 de către NASA, sonda Parker are ca misiune să studieze Soarele și să măsoare particulele din vântul solar, pentru a înțelege mai bine activitatea astrului nostru și evoluția acestuia. Până acum, sonda s-a apropiat de Soare de trei ori, la o distanță de doar 24 milioane de kilometri, lucru posibil datorită unui ecran care o protejează de temperaturile extrem de ridicate.

În ciuda faptului că Soarele este studiat de sute de ani și că putem măsura energia particulelor emise de acesta de decenii, sunt încă multe procese pe care nu le înțelegem și care pot avea o influență mare pe Pământ. Tocmai pentru acest lucru a fost lansată sonda Parker, care în ultimul an a efectuat studii asupra vântului Solar, adică particulele emise de Soare, la distanțe mici față de astru. Rezultatele obținute sunt foarte interesante, multe dintre ele constituind adevărate surprize pentru cercetători. Descoperirile au fost publicate recent în revista științifică Nature.

Sonda Parker a măsurat viteze ale particulelor din vântul solar ce ajung până la 300 de kilometri pe secundă și adevărate unde, cu schimbări de direcție, neașteptate, generate de câmpuri magnetice care la rândul lor își schimbă direcția. Undele vântului solar sunt asemănătoare celor generate într-un ocean și sunt măsurate cu ajutorul particulelor alfa (nuclee de heliu) și a electronilor. Schimbările de direcție din vântul solar au fost botezate switchback. În doar trei orbite în jurul Soarelui, sonda Parker a măsurat deja mii de astfel de procese. Nu se știe încă ce anume le generează.

Vitezele vântului solar măsurate sunt de circa 35-50 km pe secundă, cele maxime ajungând și la 300 km pe secundă. Cercetătorii se așteptau însă la viteze de doar câțiva km pe secundă. Acest rezultat ar putea schimba modelul Soarelui pe care-l avem la ora actuală. Viteza vântului solar depinde de cât de rapidă este încetinirea vitezei de rotație a Soarelui; particulele din vântul solar îşi trag energia din rotația Soarelui, ceea ce face ca aceasta să încetinească, similar cu viteza de rotaţie a unui patinator care întinde la un moment dat brațele. Dacă este într-adevăr aşa, modelul de evoluție al Soarelui, precum procesele care duc la „îmbătrânirea” sa, ar trebui revăzute. Acest lucru este valabil nu doar pentru Soare, ci și pentru evoluția tuturor stelelor din Univers, putând avea implicații foarte mari în astronomie, astrofizică și cosmologie.

Cum era de așteptat, în jurul Soarelui, până la distanțe de aproximativ 112 milioane de kilometri, nu a fost descoperit niciun fel praf; vântul solar a făcut practic curățenie. Energiile mari descoperite în vântul solar ar putea avea efecte distructive și asupra aparatelor de pe Pământ, afectând sateliții sau liniile electrice. Fenomene magnetice interesante au fost măsurate cu telescopul Wispr de la bordul sondei Parker într-o regiune apropiată de ecuatorul Soarelui. Acest fenomen magnetic dă naștere la expulzări de materie din coroana solară, ceea ce este vizibil și cu instrumente de pe Pământ.

La ora actuală, activitatea Soarelui este oarecum liniștită, ținând cont de ciclul de 11 ani (la fiecare unsprezece ani, în medie, polii magnetici al soarelui se inversează – n.r.). În următorii ani, când activitatea se va intensifica, sonda Parker va efectua observații și măsurători la distanțe și mai mici, apropiindu-se până la doar șase milioane de kilometri. Anul 2025 va fi unul cu un maxim de activitate solară, cu erupții violente și fenomene extrem de interesante, multe dintre acestea probabil încă necunoscute. Ele vor putea fi studiate pentru prima dată grație sondei Parker, numită astfel după astrofizicianul american care în anii ’50 a propus teoria vântului solar, Eugene Parker.

CITIȚI ȘI:

Misterul oxigenului de pe Planeta Roșie
Surpriză pe Marte: metan în cantități importante! Viață pe Planeta Roșie?
Planeta X: O gaură neagră la periferia Sistemului Solar?

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

− five = four