La începutul lunii martie, la prima mare conferinţă a anului în domeniul fizicii particulelor elementare – Moriond 2012 – s-au anunţat şi noile rezultate în căutarea bosonului Higgs din cadrul experimentelor de la CERN şi Fermilab.

Bosonul Higgs este o particulă elementară ipotetică, singura care este prezisă de teoria particulelor elementare şi interacțiunile între ele (Modelul Standard) şi care nu a fost încă nici confirmată, nici infirmată experimental. În ştiinţă, judecătorul suprem al unei teorii matematice este experimentul.

Particula aceasta poartă numele fizicianului scoţian Peter Higgs, care i-a prezis existenţa în 1964. Particula elementară este caracterizată doar de masa sa de repaus, toate celelalte numere cuantice ale sale fiind zero. De aproape jumătate de secol, bosonul Higgs a fost căutat experimental cu acceleratoare de particule din ce în ce mai performante. Chiar dacă nu a fost încă descoperit, intervalul de valori posibile pentru masa sa s-a redus considerabil de-a lungul timpului. Este estimat că până la sfârşitul acestui an particula Higgs va fi ori descoperită, ori infirmată. Trăim aşadar un an de un entuziasm extraordinar în fizica particulelor elementare!

La conferinţa Moriond 2012, găzduită ca în fiecare an într-o staţiune de schi din Italia, noile rezultate ale experimentelor ATLAS şi CMS de la acceleratorul de particule LHC de la CERN (Geneva), au anunţat progrese semnificative faţă de rezultatele anunţate la conferinţele din vara lui 2011 (prezentate în articolul „Un an de succes în vânătoarea pentru bosonul Higgs”).

Astfel, dacă în iulie anul trecut masa bosonului Higgs se putea afla cu 95% certitudine doar în intervalul 123 – 160 unităţi atomice de masă, în martie 2012 a fost prezentat un interval mult mai restrâns pentru masa posibilă a bosonului Higgs, anume 124 – 136 unităţi atomice de masă.

În acest interval se află masa atomilor telur (cu masa 127.6), iod (126.9), xenon (131.3) şi cesiu (132.9). Cu alte cuvinte, dacă bosonul Higgs există, deşi ar fi o particulă elementară – adică punctiformă şi fără structură – ar avea masa la fel de mare ca un atom masiv! Ilustrăm progresul din iulie 2011 în martie 2012 în cele două imagini de mai jos.