O mai bună gestionare a stresului emoțional reduce riscul de infarct și de accidente cerebrale vasculare.

Ce înseamnă artere blocate?

Răspunsul scurt și la obiect este: un risc sporit de a face un infarct sau un accident vascular cerebral (AVC).  

Boala se numește ateroscleroză, o maladie cardiovasculară caracterizată de formarea în arterele mijlocii și mari de depozite numite plăci ateromatoase. Diagnosticarea cu artere blocate duce adesea la prescrierea unor medicamente împotriva colesterolului sau chiar la proceduri medicale invazive ca angioplastia (lărgirea zonelor îngustate ale arterelor coronare, cel mai adesea prin implantarea unui stent coronarian) sau operația de bypass (recoltarea unei vene sau artere sănătoase din altă parte a corpului și înlocuirea celei blocate prin ocolirea ei). 

Ce sunt plăcile ateromatoase?

Plăcile ateromatoase sunt depuneri de grăsime pe pereții vaselor sangvine. Aceste depuneri micșorează spațiul de circulație a sângelui și duc la rigidizarea vaselor. Atunci când, pe fondul hipertensiunii arteriale, un fragment din această placă se desprinde și blochează complet circulația, rezultatul este necroza (moartea) țesutului deservit.

Plăcile ateromatoase sunt o consecință naturală a procesului de îmbătrânire – evitarea completă a aterosclerozei pe măsură ce înaintăm în vârstă este imposibilă. Aceasta nu înseamnă că doar vârstnicii se confruntă cu ateroscleroză; din contră, în ultimii ani, tot mai mulți tineri au fost diagnosticați cu această boală. Obezitatea și diabetul, două probleme majore de sănătate care afectează foarte mult generațiile tinere în ziua de azi, accelerează progresia aterosclerozei.

Formarea plăcilor ateromatoase începe cu acumularea de globule albe specializate care „înghit” lipoproteinele cu densitate mică (colesterolul rău, LDL). Organismul nostru lucrează intens pentru a elimina aceste depuneri, însă dacă printr-o alimentație nesănătoasă îi sabotăm eforturile menținând un nivel de colesterol LDL ridicat, acumulările incipiente de placă atrag și mai multe globule albe. De-a lungul timpului, plăcile astfel formate tind să acumuleze depozite de calciu, întărindu-se. 

Un blocaj mai mare nu înseamnă neapărat un risc mai mare

Pare surprinzător, dar o arteră blocată în proporție de 90-95% este de multe ori mai safe decât una blocată doar cu 30-40%. Doi factori intră aici în joc:
● Depunerile de calciu de care am amintit anterior, care stabilizează plăcile ateromatoase;
● Capacitatea extraordinară a organismului uman de a se adapta pentru a ne ține în viață, care face ca atunci când o arteră e blocată să creeze „căi alternative” pentru ca sângele să poată circula; acestea se numesc vase colaterale.  

Arterele care sunt însă blocate într-o proporție de circa 30% au puține șanse să aibă vase colaterale în jur. De asemenea, ele sunt mai puțin susceptibile de a fi stabilizate de depunerile de calciu – cu cât acumularea de placă este mai mare, cu atât și șansele ca aceasta să fie stabilizată de depunerile de calciu sunt mai mari. 

Ce rol are stresul?

Înainte de a explica mecanismul prin care stresul poate produce un AVC sau un infarct, precizăm că fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile cardiovasculare, deoarece nicotina este un puternic vasoconstrictor. Stresul, la rândul lui, nu ajută deloc.

Depunerile mai mici de placă nu sunt stabilizate de calciu, ceea ce înseamnă că atunci când ne aflăm într-o situație de stres major și vasele de sânge se contractă (datorită răspunsului natural al organismului de fugă/luptă), și plăcile ateromatoase se contractă, putându-se rupe. Atunci când o placă se rupe, este foarte posibil ca o arteră blocată doar 30-40% să se obtureze total în doar câteva minute, uneori chiar secunde. Procesul se numește progresie catastrofală și este mecanismul prin care multe infarcturi sau AVC-uri se produc.     

Așadar, pe lângă schimbări de dietă (cât mai puține grăsimi saturate, carbohidrați rafinați și zahăr și cât mai multe alimente integrale, neprocesate) și stil de viață (mai multă mișcare, mai puține sau deloc țigări și alcool), o mai bună gestionare a stresului emoțional reduce riscul de infarct și de accidente cerebrale vasculare. Aceasta deoarece stresul emoțional este foarte susceptibil să cauzeze ruperea plăcilor ateromatoase moi printr-o constricție bruscă a vaselor sanguine, generată de sistemul nostru nervos autonom (numit și visceral sau vegetativ).

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

CITIȚI ȘI:

Șapte lucruri pe care le puteți face pentru a preveni un accident vascular cerebral
Nu numai vârstnicii pot avea accidente vasculare cerebrale
Tabagismul, a doua cauză de deces în lume
Hipertensiunea arterială, o afecţiune gravă ce poate ucide

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

73 + = seventy six