Un studiu apărut în revista științifică Computer Methods in Biomechanics and Biomedical Engineering s-a aplecat asupra legăturii între restricțiile internaționale de călătorie și propagarea virusului ce provoacă boala COVID-19.

Utilizând o simulare epidemiologică matematică dezvoltată recent, studiul a arătat impactul uriaș pe care limitarea călătoriilor aeriene în cele 27 de țări ale Uniunii Europene l-a avut asupra răspândirii bolii.

La fel cum o cercetare anterioară bazată pe un model global de transmitere a bolii pentru focarul COVID-19 din China a arătat că interdicția de călătorie din Wuhan a venit, în esență, prea târziu, într-un moment în care în majoritatea orașelor chineze se aflau deja călători infectați (Chinazzi et al. 2020), studiul european a arătat o tendință similară pentru Bătrânul Continent, unde restricțiile de voiaj au fost puse în aplicare abia la o săptămână după ce fiecare țară a raportat cazuri de COVID-19.

Așadar, cercetătorii au descoperit că interdicțiile de călătorie impuse în Europa au încetinit răspândirea virusului, fără însă a o împiedica, deoarece au fost adoptate prea târziu – cazuri de COVID-19 fuseseră deja semnalate în toate țările europene.

Primul caz oficial de COVID-19 în Europa a fost raportat în Franța la 24 ianuarie 2020. Au urmat cazuri în Germania și Finlanda la doar trei și respectiv cinci zile mai târziu. În numai șase săptămâni, toate cele 27 de țări ale Uniunii Europene au fost afectate, ultimele cazuri fiind raportate în Malta, Bulgaria și Cipru pe 9 martie 2020. În acel moment existau 13.944 de cazuri active în Uniunea Europeană, numărul dublându-se la fiecare trei-patru zile. Pe 17 martie, UE a decis să-și închidă toate frontierele externe în încercarea de a limita răspândirea coronavirusului.

Rezultatele cercetării sugerează că tendința epidemiei a urmat-o foarte îndeaproape pe cea a călătoriilor pe cale aeriană. De la apariția sa pe continent în Italia, coronavirusul s-a răspândit rapid prin intermediul celor mai utilizate rute de transport, spre Germania, Spania și Franța, atingând mai târziu țările mai puțin conectate precum Estonia, Slovacia și Slovenia.

Studiul arată și faptul că o mobilitate nerestricționată ar fi accelerat semnificativ răspândirea COVID-19, în special în Europa Centrală, Spania și Franța.

Autoarea principală, dr. Ellen Kuhl, profesoară de inginerie mecanică la Universitatea Stanford, precizează că deși călătoriile aeriene nu reprezintă singurul factor determinant în dinamica pandemiei, rezultatele studiului indică faptul că „mobilitatea este un contribuitor puternic la răspândirea globală a COVID-19”. Acest lucru este foarte important la ora actuală, când multe țări încep să își ridice restricțiile de călătorie în încercarea de a reveni treptat la normal.

CITIȚI ȘI:

Proveniența cazurilor de COVID-19 în Canada
Mutațiile coronavirusului