Practicarea jocului de șah, supranumit și sportul minții, presupune pentru cei împătimiți mai mult decât cunoașterea regulilor. Jocul de șah are o contribuție importantă în dezvoltarea gândirii și a trăsăturilor de caracter ale copiilor și mai târziu ale adulților.

Deși marea majoritate a părinților își îndeamnă copiii înspre sporturi bazate pe activitate fizică, nu trebuie uitat jocul care îmbunătățește concentrarea, simțul logic, autodisciplina și asumarea responsabilităților pentru propriile acțiuni.

Practicarea jocului de șah ajută copiii încă de la vârste fragede (5-6 ani) să-și dezvolte cunoștințele prin creativitate și curiozitate, să-și depășească frica prin îndrăzneală și perseverență, să evite excesele practicând prudența și autocontrolul și nu în ultimul rând, să-și dezvolte spiritualitatea, inteligența emoțională precum și umorul.

Din aceste considerente voi dedica în următorul an un articol pe lună despre șah și, considerând că cititorul acestui articol știe regulile de bază, îmi permit să încep cu primul capitol al teoriei șahului: deschiderea.

Expunerea deschiderilor în șah este absolut necesară, deoarece reprezintă baza primelor trei reguli ale acestui joc: ocuparea centrului, dezvoltarea armonioasă a pieselor și punerea regelui la adăpost.

În acest articol prezint una dintre cele mai populare și mai vechi deschideri în șah pentru începători. Se mai numește și deschiderea Ruy López, în onoarea șahistului spaniol Ruy López de Segura, care analizează această deschidere în cartea sa Librio del Ajedrez, scrisă în 1561.

Partida spaniolă este o deschidere care începe cu mutările:
1. e4 e5
2. Cf3 Cc6
3. Nb5

Urmăriți ediția noastră tipărită și cea online pentru mai multe articole din această serie.