Între 20 și 27 septembrie 2019, milioane de tineri și mai puțin tineri din întreaga lume, de la New York la Sydney, de la Londra la Montreal și de la Dhaka la Rio de Janeiro, au ieșit în stradă într-o grevă mondială pentru mediu, pentru viitor, pentru a solicita acțiuni urgente privind schimbările climatice. Principalul lor mesaj către liderii lumii: Ascultați ce spune știința! Să lăsăm așadar opiniile, ideologiile, antipatia sau simpatia față de Greta Thunberg sau alte figuri politice ale momentului și să ne întoarcem la știință. La studii, date, fapte dovedite.

Climatul a cunoscut multiple schimbări în lunga existență a planetei noastre. Doar în ultimii 650.000 de ani au existat șapte cicluri de extindere și retragere glaciară, sfârșitul brusc al ultimei glaciațiuni, în urmă cu aproximativ 7.000 de ani, marcând începutul erei climatice moderne – și a civilizației umane. Majoritatea acestor schimbări climatice sunt atribuite unor variații foarte mici ale orbitei Pământului, care modifică cantitatea de energie solară pe care planeta noastră o primește.

Tendința actuală de încălzire are însă o caracteristică deosebită, deoarece în cea mai mare parte, începând de la jumătatea secolului trecut, ea este rezultatul activităților umane. Mai mult, ea se desfășoară într-un ritm fără precedent.  

În Al cincilea său raport de evaluare, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change, IPCC) a concluzionat că există o probabilitate de peste 95% că activitățile umane din ultimii 50 de ani au încălzit planeta. IPCC este un grup format din 1.300 de experți științifici independenți, din țări din întreaga lume, care funcționează sub auspiciile Națiunilor Unite.

Această concluzie este partajată nu doar de IPCC. În fapt, există un consens în cadrul comunității științifice privind faptul că fenomenul încălzirii globale din ultima sută de ani este datorat, într-o proporție covârșitoare, activităților umane. Cele mai prestigioase instituții și organizații științifice ale lumii susțin această poziție, afirmând-o prin declarații publice. Menționăm câteva dintre ele, cu precizarea că liste mai bogate pot fi consultate aici și aici: U.S. National Academy of Sciences, Australian Academy of Science, British Antarctic Survey, Canadian Foundation for Climate and Atmospheric Sciences, Canadian Meteorological and Oceanographic Society, European Academy of Sciences and Arts, Académie des sciences de France, International Arctic Science Committee, International Council for Science, Natural Environment Research Council, UK etc. Menționăm, de asemenea, că pe această listă se află și Academia Română.

Dovezile că schimbările climatice se produc acum într-un ritm rapid sunt multiple și convingătoare. Prezentăm mai jos câteva dintre ele.

CREȘTEREA GLOBALĂ A TEMPERATURII
Activitățile industriale pe care civilizația noastră modernă s-a clădit și de care depinde încă în ziua de azi au sporit nivelurile atmosferice de dioxid de carbon de la 280 părți la un milion (ppm) la 400 părți la un milion, în ultimii 150 de ani. IPCC a concluzionat că există o probabilitate mai mare de 95% ca gazele cu efect de seră produse de om, cum ar fi dioxidul de carbon, metanul și protoxidul de azot, să fi provocat o mare parte din creșterea observată a temperaturilor Pământului din ultimele decenii.

Concret, temperatura medie a suprafeței planetei a urcat cu circa 0,9 grade Celsius de la sfârșitul secolului al XIX-lea, schimbare determinată în mare parte de creșterea acestor emisii produse de om. Cea mai mare parte a încălzirii globale a survenit în ultimii 35 de ani, cei mai calzi ani de când se fac măsurători înregistrându-se începând cu 2010. 2016 deține în acest moment recordul pentru cel mai cald an, cu opt luni – din ianuarie până în septembrie, cu excepția lui iunie – consemnate ca având temperaturile cele mai ridicate pentru acele luni.

0,9 grade Celsius poate părea o nimica toată, însă această creștere reprezintă un fenomen neobișnuit în istoria recentă a planetei noastre. Istoricul climatic al Pământului, păstrat în inele copacilor, calotele glaciare și recifurile de corali, arată că temperatura medie globală este stabilă pe perioade foarte îndelungate de timp. Mai mult, micile schimbări de temperatură corespund unor enorme schimbări ale mediului.

REDUCEREA STRATULUI DE GHEAȚĂ, A GHEȚII MARINE ȘI A GHEȚARILOR
Datele furnizate de experimentul Gravity Recovery and Climate condus de NASA arată că Groenlanda a pierdut în medie 286 miliarde de tone de gheață pe an între 1993 și 2016, în timp ce Antarctica a pierdut aproximativ 127 de miliarde de tone de gheață pe an în aceeași perioadă de timp. Rata de diminuare a masei stratului de gheață din Antarctica s-a triplat în ultimul deceniu.

În același timp, atât întinderea, cât și grosimea gheții marine arctice a scăzut rapid în ultimele decenii. Gheața marină arctică atinge nivelul său minim în luna septembrie. Potrivit observațiilor științifice, nivelul acesteia în luna septembrie se diminuează cu o rată de 12,8% pe deceniu față de media perioadei 1981-2010.

În plus, ghețarii se topesc peste tot în lume, inclusiv în Alpi, Himalaya, Anzi, Rockies, Alaska și Africa.

CREȘTEREA NIVELULUI MĂRILOR
Nivelul global al mării a crescut cu aproximativ 20 de centimetri în secolul trecut. Cel mai îngrijorător este faptul că rata creșterii din ultimele două decenii este aproape dublă față de cea de până atunci și că aceasta se accelerează puțin câte puțin în fiecare an.

ACIDIFICAREA OCEANELOR
De la începutul Revoluției industriale, aciditatea apelor de suprafață ale oceanelor a crescut cu aproximativ 30%. Această creștere este rezultatul amplificării emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă generate de activitățile umane, emisii care sunt absorbite de către oceane. Atunci când CO₂ ajunge în apa oceanului, au loc reacții chimice ce reduc pH-ul apei. Această schimbare în compoziția chimică a mediului oceanic afectează în special organismele cu schelete sau cochilii din carbonat de calciu, cum ar fi coralii, stridiile, midiile și creaturile mici aflate la baza lanțului trofic, precum pteropozii, amenințând astfel totalitatea formelor de viață din apele planetei.
Cantitatea de dioxid de carbon absorbită de stratul superior al apelor oceanelor crește cu aproximativ două miliarde de tone pe an.

Vedem deci că oamenii au provocat deja schimbări climatice majore. Chiar dacă am opri total emisiile de gaze cu efect de seră, fenomenul încălzirii globale va continua decenii bune de acum încolo, dacă nu chiar secole. Aceasta deoarece dioxidul de carbon, principalul gaz care captează căldura, rămâne în atmosferă timp de sute de ani. Există deci un decalaj între acțiunile noastre și momentul în care simțim efectele lor.

Dacă nu se vor lua măsuri majore de reducere a emisiilor, temperatura globală va crește cu 6 grade Celsius, potrivit ultimelor estimări. Mai mulți cercetători sunt de părere că „un dezastru global” este pe cale să se producă la poli. Regiunea arctică, de exemplu, ar putea rămâne fără gheață la sfârșitul verii în doar câțiva ani.

Este prea târziu pentru a evita sau limita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice? Nu, dacă vom reuși să reducem substanțial emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă. Schimbările climatice sunt o problemă globală și foarte complexă, cu ramificații economice, sociale, politice și morale. Răspunsul trebuie să fie atât local și regional, prin măsuri care să vizeze modernizarea transportului public, o mai mare eficiență energetică, o planificare urbană durabilă, cât și internațional, prin acorduri între state și un efort coordonat spre adoptarea formelor de energie curată. Ce se va întâmpla în continuare depinde de noi, fiecare în parte și umanitatea în ansamblu.

CITIȚI ȘI:

Cauzele și consecințele schimbărilor climatice asupra mediului și vieților omenești
Câteva obiceiuri simple pentru a proteja mediul înconjurător
Cel mai important avertisment dat omenirii

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

− five = two