Ideea că „totul vine de la cap”, că multe suferinţe ar avea o origine psihică, este foarte răspândită. O serie de descoperiri din ultimii aproximativ 15-20 de ani par însă să conducă la ideea că inclusiv unele probleme psihice sunt, de fapt, „pe sistem digestiv”.

Sănătatea noastră depinde foarte mult de sistemul digestiv – mult mai mult decât ne imaginăm. O mulțime de afecțiuni, cu simptome variabile şi nespecifice, dificil de diagnosticat şi de tratat, au, dacă nu o origine pe de-a-ntregul digestivă, cel puţin o componentă legată de funcţionarea sistemului digestiv.

Sistemul nervos enteric este ansamblul de receptori şi căi nervoase care asigură funcţionarea sistemului gastrointestinal. Se estimează că sistemul digestiv are circa 100 milioane de neuroni, la fel de mulţi ca măduva spinării, şi circa 40 de neurotransmiţători – la fel de mulţi ca în creier. 90-95% dintre fibrele nervului vag (principala cale nervoasă dintre creier și sistemul digestiv), transmit semnale de la sistemul digestiv la creier, şi nu invers, așa cum mulți avem impresia.

Sistemul digestiv pare așadar dotat cu un soi de inteligenţă proprie, ca un al doilea creier. El recunoaște alimentele pe care le primeşte şi decide cum să le prelucreze. Se ocupă de mărunţirea şi de amestecarea lor, eliberează controlat enzimele necesare pentru descompunerea substanţelor organice complexe, absoarbe proteinele, glucidele, lipidele, apa şi mineralele, în funcţie de nevoile organismului, şi se ocupă de problema reziduurilor. Mai mult, sistemul digestiv trimite semnale care, dacă sunt descifrate corect, ne pot spune multe lucruri despre funcționarea organismului.

  CITIȚI ȘI: Alimente pentru combaterea depresiei

Astfel, o serie de cercetări din ultimii ani s-au aplecat asupra legăturii dintre sistemul digestiv şi anumite boli ce la prima vedere n-au de-a face cu digestia. Mai multe studii sunt necesare, însă se pare că maladii ca autismul, boala Parkinson sau osteoporoza dau semne timpurii la nivelul intestinului; că ar exista o legătură între sindromul intestinului iritabil (irritable bowel syndrome – IBS) – maladie puţin înţeleasă de medici şi adesea rebelă la tratament – şi anumite afecţiuni psihice ce pot merge până la depresie; că anxietatea, tulburările de somn, problemele de memorie, senzaţia de oboseală permanentă pot avea la origine disfuncţionalităţi la nivelul sistemului digestiv.

Două mari piste de investigații s-au deschis în urma cercetărilor întreprinse până acum. Prima este legată de microbiomul intestinal (sau flora intestinală), denumire ce desemnează totalitatea microorganismelor ce trăiesc permanent în intestinul uman – aproximativ 100 de trilioane! Flora intestinală asigură protecție în fața infecțiilor, reglează metabolismul și reprezintă peste 75% din sistemul nostru imunitar. Debalansările la nivel de microbiom (care poate fi de mai multe tipuri, în funcţie de speciile de microorganisme care predomină) ar putea favoriza instalarea, la anumite persoane, a autismului, depresiei, a unor boli autoimune, a obezităţii și diabetului.

  CITIȚI ȘI: Modificări ale florei intestinale în călătoria spre Marte

A doua este legată de serotonină, o substanţă chimică de o importanţă vitală în organism. Multă vreme s-a crezut că serotonina este apanajul creierului, însă noile descoperiri au arătat că serotonina care se află în organismul uman se găseşte într-o proporție covârșitoare în sistemul digestiv, nu în creier.

Supranumită și „hormonul fericirii”, ea este implicată în prevenirea depresiei și în reglarea somnului, apetitului și a temperaturii corporale. Influența serotoninei este însă mult mai mare. Serotonina produsă la nivel intestinal trece în sânge, fiind implicată în repararea celulară la nivelul ficatului și plămânilor. Este, de asemenea, implicată în dezvoltarea inimii, precum și în reglarea densității osoase – studiile din ultimii ani au arătat că serotonina de la nivel intestinal ar putea juca un rol în distrugerea osoasă ce apare în osteoporoză.

CITIȚI ȘI: Hormonii și mecanismele îngrășatului și slăbitului

Se crede, de asemenea, că sindromul intestinului iritabil s-ar putea datora excesului de serotonină din sistemul digestiv. La persoanele sănătoase, serotonina este îndepărtată de molecule transportoare specializate, produse în mucoasa intestinului. Persoanele care suferă de IBS ar avea deficienţe în acest proces, serotonina acumulându-se în exces, ducând la episoade de diaree; apoi, receptorii de serotonină, năuciţi de excesul de substanţă, se blochează, ducând la constipaţie. De aici, alternanţa de episoade de diaree şi constipaţie de care se plâng mulţi dintre pacienţii diagnosticaţi cu acest sindrom. Şi tot de aici decurge şi tratamentul propus de cercetătorul Michael Gershon, profesor de anatomie şi biologie celulară la Universitatea Columbia, SUA, şi autor al unei cărţi intitulate The Second Brain: un fel de „antidepresive intestinale”, care să normalizeze dinamica serotoninei la nivelul intestinului.

Tot implicarea serotoninei ar putea explica şi faptul că destule persoane ce suferă de sindromul intestinului iritabil au şi probleme legate de starea psihică, uneori chiar depresii.

Este așadar extrem de important de subliniat că alimentele pe care alegem să le consumăm ne pot influența nu doar fizic, ci și psihic. Pentru a ne păstra sănătatea sistemului digestiv, de care depinde atât de mult sănătatea întregului organism, dieta este cheia. Ea trebuie să fie bogată în legume și fibre alimentare și cât mai săracă în chimicale, alimente procesate și zahăr adăugat. Nu în ultimul rând, învățați să ascultați și să înțelegeți mesajele pe care organismul vi le transmite, evitând alimentele pe care nu le tolerați sau care vă influențează în mod negativ starea generală.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

  CITIȚI ȘI: Grupele de alimente și clasificarea nutrienţilor

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

− three = five